IPS Varsanufie l-a adus pe Sfântul Ocrotitor al Râmnicului în centrul Râmnicului
- Written by Criterii
- Category: Valcea
Miercuri, 20 septembrie, 2017, a avut loc la Râmnicu Vâlcea un eveniment în aparență minor și trecător, în esență major și menit să dăinuie.
A fost dezvelit bustul Sfântului Antim Ivireanul, ocrotitorul Râmnicului.
Bustul este amplasat în colțul Parcului Prefecturii, în cel mai vizibil loc din Râmnicu Vâlcea.
De ce s-a întâmplat acest eveniment acum, în vremea când în fruntea Eparhiei se află IPS Varsanufie ? Lăsăm răspunsul la latitudinea fiecărui râmnicean.
Subiectivi fiind, spunem că opinia noastră potrivit căreia Triunghiul Lucrător alcătuit din IPS Varsanufie, Mircia Gutău și Costi Rădulescu este o binecuvântare primește o nouă confirmare.
Iată cuvântarea Arhiepiscopului la acest moment istoric.
Ierarhul Martir Antim Ivireanul – tipograful cuvintelor dumnezeiești în inimile credincioșilor
Una dintre cele mai complexe personalități pe care le-a avut Biserica noastră strămoșească în cursul istoriei ei a fost cea a Mitropolitului Țării Românești, fost și episcop al Râmnicului pentru aproape trei ani (1705-1708), Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul.
Întreaga sa activitate ca ierarh al Bisericii Ortodoxe se poate rezuma la lucrarea de rescriere a Cuvântului lui Dumnezeu în inimile credincioșilor, străduindu-se, cu timp și fără timp, să-l înalțe pe om la Dumnezeu. Spre aceasta s-a folosit atât de cuvântul rostit în predicile sale insuflate de Dumnezeu, de cuvântul scris în cărțile sale, tipărite prin propriul efort, dar și de cuvântul zugrăvit în culoare, fiind un pictor de icoane iscusit. Moartea sa mucenicească, îndurată pentru că s-a ridicat împotriva turcilor şi a primului domn fanariot, a desăvârșit lucrarea sa mărturisitoare, dovedind că ceea ce a învățat el prin cuvinte nu a fost simplă glăsuire, ci cuvinte izvorâte din harul lui Dumnezeu ce sălășluia în inima lui.
Sfântul Antim Ivireanul, ca episcop al Râmnicului, a fost cel care a ridicat cultura râmniceană la o înflorire pe care nu o mai cunoscuse până atunci, prin aducerea tipografiei la Râmnic, ce va face din orașul Râmnicu-Vâlcea capitala cărții tipărite.
El a fost cel care a pus bazele curentului cultural al şcolii râmnicene, curent ce va lucra pentru afirmarea culturală şi spirituală, dar şi pentru afirmarea identităţii naţionale româneşti.
Cât a păstorit Eparhia Râmnicului, Sfântul Antim a tipărit 9 cărţi, cea mai importantă fiind Tomul bucuriei, cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice îndreptate împotriva apusenilor.
Tipărirea cărţilor în limba română sau a indicaţiilor tipiconale a celor cu text slavon este considerată de Gabriel Ştrempel un adevărat manifest îndreptat împotriva ideii limbilor sacre, care a ţinut neamul nostru în ignoranţă spirituală sute de ani şi primul atac al lui Antim îndreptat contra străinilor ce doreau grecizarea formelor noastre liturgice.
Însă poate că nu slova din tipăriturile sale este cea cu valoare excepțională în lucrarea sa, cât slova săpată în inimile credincioșilor, prin predicile și învățăturile sale: „Şi m-au trimis la dumneavoastră să vă fiiu păstor, părinte sufletesc, rugător cătră Dumnezeu pentru buna sănătatea şi spăseniia dumneavoastră şi a cinstitelor dumneavoastră case purtători de grijă la céle ce ar fi spre folosul mântuinţii şi să vă fiiu de mângâiare la scârbele robiei cei vaviloneşti a lumii aceştiia, ca Ieremiia norodului lui Dumnezeu şi ca Iosif, al unsprăzécilea fecior al patriarhului Iacov egipténilor; şi dimpreună cu dumneavoastră să pătimesc la toate câte va aduce ceasul şi vrémia, pentru care lucru am datorie să priveghiez cu osârdie şi făr’de léne, zioa şi noaptea şi în tot ceasul, pentru folosul şi spăseniia tuturor de obşte, învăţându-vă şi îndreptându-vă cu frica lui Dumnezeu, pre calea cea dreaptă. Şi dumneavoastră încă aveţi datorie, céle ce veţi cunoaşte că vă învăţ, făr’de făţărie şi făr’de vicleşug, vă îndemn să le priimiţi şi să le faceţi, pentru folosul cel sufletesc al dumneavoastră şi să vă supuneţi ascultării; că acea ascultare ce o faceţi mie, o faceţi lui Hristos”.
În afara lucrării cultural-tipografice pe care Sfântul Antim Ivireanul a desfășurat-o în Eparhia Râmnicului, acesta s-a îngrijit de restaurarea multor biserici şi mănăstiri din Eparhia Râmnicului, precum: Surpatele, Fedeleșoiu, Cozia şi Govora.
Câteva lăcaşuri monahale, dintre care două din Arhiepiscopia Râmnicului, Govora și Fedeleșoiu, i-au materializat încă din timpul vieții chipul său.
