Menu

Cândva Biserica blestemată, Cetăţuia este locul unde toamna vine prima dată în Râmnic (Galerie foto)

schitul cetatuia

Un număr de 137 de trepte de piatră duc pelerinul ajuns la Râmnicu Vâlcea dinspre Sibiu spre o mică cetate.

trepte cetatuia

Un bastion care a fost folosit sute de ani drept punct de observaţie şi avertizare în cazul năvălirilor fie de la sud – turcii, fie de la nord – habsburgii. 

f_350_200_16777215_00_images_publicitate_trepte_final.jpg

Micul bastion este de fapt o biserică aflată pe culmea dealului Cetăţuia din cartierul cu acelaşi nume din Râmnicu Vâlcea. 

peisaj schit cetatuia

 Schitul Cetăţuia cu hramul Sfinţilor voievozi Mihail şi Gavril este un monument istoric, aşezat la aproximativ 400 de m înălţime, pe o colină calcaroasă, plină de grote.

grote drum spre cetatuia

Schitul a fost zidit între anii 1677 - 1680 de mitropolitul Ţării Româneşti, Teodosie, în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino. Pisania, cândva deasupra uşii de la intrare, se află acum zidită pe latura nordică a lăcaşului de cult. Din punct de vedere arhitectonic, planul bisericii face parte din tipul numit corabie de dimensiuni mai mici.

pridvor schit cetatuia

Biserica a mai suferit modificări între 1850 -1853, când mitropolitul Nifon i-a adăugat pridvorul cu stâlpi din cărămida şi o turlă, 

f_350_200_16777215_00_images_publicitate_zid_2.jpg

gardul de incinta din cărămidă cu lespezi de piatră şi doua case.

chilie cetatuia

Frescele interioare ale bisericii sunt refăcute de pictorul Gheorghe Tătărescu în 1853. 

Biserica este o mică cetate fortificată care avea şi misiunea de anunţare a năvălitorilor, aici se făceau focuri atunci când soseau cotropitorii.

Dar, cu două sute de ani înainte aici a mai existat o biserică. O biserică blestemată pentru crima care s-a petrecut a doua zi a anului 1529, când cad victime domnitorul Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad. Ambii au fost ucişi chiar în altarul bisericii de către  doi boieri, Neagoe Vornicu şi Drăgan Postelnicu.

radu de la afumati

 Radu de la Afumaţi, domnitorul din neamul Basarabilor, pe viţa Drăculeştilor este considerat de istorici unul dintre voievozii cei mai îndărătnici cu privire la suzeranitatea faţă de imperiul otoman. Radu practică o politică antiotomană, de aici poate şi domniile lui de destul de zbuciumate. Radu de la Afumaţi a domnit de patru  ori, per total neavând mai mult de patru ani de domnie. Dar în această perioadă a avut 20 de confruntări cu armata otomană care,

 

 

batalie radu de la afumati

în acei ani, potrivit istoricului Sorin Oane, „dorea transformarea Ţării Româneşti în paşalâc turcesc”. Toate cele 20 de lupte sunt trecute pe piatra de mormânt de la Curtea de Argeş.

 

 

 

 

f_350_200_16777215_00_images_publicitate_piatra_mormant_radu.jpg

Pentru linişte în ţară, la îndemnul boierilor la sfârşitului lui 1528 face un pact cu sultanul privind plata tributului, dar în scurt timp renunţă şi îşi declară politica de independenţă, fapt care îi pune pe boieri împotriva lui. 

 În ianuarie 1529 cade victimă complotului boierilor Craioveşti  care îi găsiseră un înlocuitor şi Radu, încercând să fugă spre Ardeal este ajuns din urmă la Râmnicu Vâlcea de inamicii săi de la Curte. Urcă dealul Cetăţuii pentru a scăpa de urmăritori.

Legenda spune că între schitul de pe dealul Cetăţuii şi schitul Fedeleşoiu aflat pe malul stâng al Oltului ar fi existat un tunel vechi, chiar precreştin, lung de aproximativ doi km trecând chiar pe sub albia râului. 

De aceea se spune că Radu de la Afumaţi ar fi optat să caute adăpost la schitul Cetăţuia. Însă nu a mai avut timp, boierii l-au ajuns iar asasinatul s-a produs chiar în altarul bisericii cu toate împotrivirile prelaţilor.  Radu şi Fiul său sunt decapitaţi de boierii Craioveşti, în miez de zi, pe 2 ianuarie 1529, iar biserica primeşte numele de biserica blestemată. 

Nu se cunosc motivele pentru care ulterior ea a fost distrusă, doar atât  se ştie că la 1677 se construieşte una nouă pe acelaşi loc.

schitul cetatuia

Astăzi, drumul spre schitul Cetăţuia este unul folosit de turişti, acest schit oferind o panoramă deosebită nordului municipiului. Din poiana schitului se văd munţii Făgăraş, râul Olt şi dealurile estice ale oraşului.

Pelerinii care se încumetă să urce cele 137 de trepte se bucură de o pădure de nuci, frasini şi molid până sus la biserică.

Primăria Râmnicului a lansat anul trecut  un proiect de turism ecleziast care înglobează într-un circuit acest bastion, biserica de pe deal, un loc de istorie, dramatism şi de pace spirituală. 

„Aici pe deal toamna vine prima dată în Râmnic”, este o vorbă a locuitorilor din cartierul Cetăţuia

 

VALCEA - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN
The most visited gambling websites in The UK