ALELEI, ROŞCAŢII MEI, SUS... ROMEO, JOS MATEI!

Să faci pe tine de râs, nu alta! Hai că asta-i tare, tare rău de tot! Nu-mi venea să cred atunci când m-a sunat un amic ca să-mi comunice marea veste! Neîncrezător, m-am apucat să cotrobăi pe site-urile agenţiilor de ştiri şi pe cele ale publicaţiilor locale.

Şi, din aproape în aproape, în fapt de seară, vestea s-a îmbrăcat în ditamai ştirea: da, deputatul „independent” ROMEO RĂDULESCU a devenit candidatul oficial al... PSD pentru funcţia de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea! Se adevereau astfel „scăpările” acestuia care, de mai multă vreme, o ţinea langa cu eventualitatea candidaturii sale la primărie din partea unui... mare partid!

Asta pe de o parte; pe de alta, liberalii - care se scuturau de el la fiecare apariţie publică (cum n-ar fi trebuit să facă nici dacă ar fi fost ciumat, nu un fost membru de vază al unuia din partidele componente ale „marelui” PNL!) - au preferat să-l scoată la o plimbare prin politica lor de cafenea pe nimeni altul decât pe... MIRCIA GUTĂU! Pe care, indiferent de lungimea şi grosimea faptelor sale de vitejie penală (pe vremea când, în calitate de primar al urbei, acumula diferite... chestii, pentru vremuri grele), l-au înregimentat cu oarece arme şi ceva bagaje în „partidul neînfricaţilor luptători cu tarele tuturor regimurilor corupte”! Şi l-au scos la o tură pe centură, doar ca să astâmpere foamea mulţimii de moaşte şi ca să-l „îmbăieze” public şi în acest fel. Mai că se rugau presarii de ION GIGI MATEI să declare că o să candideze la primărie sau că, dacă nu o s-o facă el, să spună numele alesului din rândul pesedeilor. Şi... nimic! Hai să tragem puţin cu ochiul minţii prin intenţiile acelora care au pus la cale toată tărăşenia, ca să vedem dacă socotelile lor cotereşti se potrivesc cu realităţile unei lumi vâlcene din ce în ce mai... rebele. Ca să realizăm în ce măsură calculele hârtiei lor politice rezistă controlului cu turnesol electoral. De la bun început, trebuie să recunoaştem că PSD-ul a gândit şi a procedat corect. Fiind atât de hulit pentru felul în care arată oraşul (ca şi cum ar fi şantier arheologic sau teatrul unui război care nu se mai termină), era clar că Gigi Matei, indiferent de dorinţa sa de a candida, avea şanse de a fi ales de doar... 0,001%. Chiar dacă nu este singurul vinovat pentru arătările chicioase din Zăvoi sau pentru eşecurile de aiurea.

Cum niciun alt pesedist mai cunoscut nu ar fi avut cu mult mai multe şanse de reuşită. Cu unul ori cu altul - indiferent care dintre ei - partidul mergea spre înfrângere: pierderea locului de primar. S-ar fi adăugat şi alegerea unui număr nesemnificativ de consilieri, ceea ce ar fi redus partidul la statutul de a cincea roată la căruţa municipală, care ar fi mers bine doar cu celelalte... două! Aşa că - în mare taină - s-a copt ideea candidaturii unuia din afara partidului! Şi unii şi alţii mai lăsau să „transpire” câte ceva doar atunci când Rădulescu declara sibilinic câte ceva, sau atunci când s-a aflat că PSD-ul central l-a inclus într-un sondaj de opinie la Râmnic şi pe... Romeo Rădulescu! Se va dovedi curând dacă era doar o simplă apă de ploaie pentru gargară ce ne spunea Gigi Matei mai deunăzi (că nu face campanie pentru un „intrus” şi că, în cazul în care nu o să candideze el la primărie, susţine candidatura lui George Mihăilescu).

Oricum, ceva reacţii au apărut imediat după confirmarea ştirii: George Mihăilescu declară că se retrage de la municipiu, că nu va candida pe lista de consilieri a PSD. Pe de altă parte, vânt bun din pupa se pare că bate spre PSD şi pentru Bogdan Costinescu, un controversat consilier local. Şi mişcările preelectorale de trupe politice vor continua în vremea care stă să vină.

Într-un sens sau în altul, fără să se producă mari deplasări de trupe sau de fronturi. Iar Ion Gigi Matei trebuie să spere că noul lui coleg de partid - băgat cu anasâna în casă de mai marii lor politicieni de la centru - o să-l ierte de obligaţiile de plată (doar vreo „10.000 de lei, cu titlu de daune morale”), stabilite de instanţă pentru... calomnie/defăimare[1]! Dacă nu le iese implantul, pesedeii au şi ei (cel puţin) o scuză: - „Şefu, ne-am aliniat conştiincioşi în campania organizată pentru a-l (con)duce pe Romeo la primărie, dar mai mult nu s-a putut! O bună parte a electoratului nostru l-a rejectat din prima, percepându-l ca pe un corp străin! Iar pe alţii (din dreapta sau din stânga, din centru-stânga sau din centru-dreapta) nu am putut să-i atragem cu un asemenea candidat care s-a bătut singur în 2012! Şi nu i-am putut convinge doar prin criticile aduse celorlalţi candidaţi, care erau mai cunoscuţi de vâlceni pentru ce au făcut înainte, nu pentru ce şi cât ar fi... ciordit! Că la noi merge chestia asta cu... furatul, dacă poţi să faci ceva şi pentru populime”!

Dacă asta a fost socoteala pesedistă, să vedem ce i-a trecut prin ţeastă lui Romeo. Pentru că s-ar putea să constatăm că şi socoteala acestuia a fost prea... mică şi inertă pentru un război atât de mare! Arivismul său bolnăvicios (probat cu vârf şi îndesat de această manoperă aparent... mirobolantă), dorinţa sa de a se prezenta public drept culmea cinstei şi corectitudinii politico-administrative naţionale/locale, muşcăturile adânci aplicate de el pe mâna care l-a hrănit, spiritul de versat ricanator al vremelnicilor săi aliaţi de drum, versatilitatea dovedită prin disponibilitatea de a schimba fără niciun fel de scrupule orice ambalaj politic (ca şi cum principiile şi doctrinele ar trebui schimbate precum lenjeria intimă), s-ar putea să devină nişte „arme” extrem de redutabile, folosite de contracandidaţii săi la fotoliul de primar al municipiului. Şi, iată de ce.
Romeo Rădulescu a dovedit - cu vârf şi îndesat - că vrea să candideze cu orice preţ. Atât.

În săptămânile din urmă l-a atacat la baionetă, din toate poziţiile pe Mircia Gutău, punându-l în situaţia de a profita de statutul de victimă (aparent) nevinovată, acesta culegând noi şi noi adeziuni şi susţinători, fără să fie nevoie să mai facă ceva.

Perindându-se pe la televiziunile locale, Gutău ne vorbea despre proiectele sale de viitor candidat, iar Rădulescu se rezuma să-l denigreze pe acela dinspre care simţea organic că vine pericolul, în eventualitatea în care cei doi s-ar fi confruntat în campanie. Asta este „pohta” lui Rădulescu: să-l „angajăm” prin vot la primărie şi să-l lăsăm să lucreze liniştit pentru noi! Numai că, pentru a o face, ar mai fi o problemă niţel mai... delicată: omul care ne tooot spunea ce ferme şi durabile sunt convingerile lui de dreapta (şi cum s-a luptat el de mic să deprindă şi să exerseze alfabetul economiei de piaţă, iniţiind şi derulând afaceri tot mai prospere), vrea să redevină bugetar! Pe un salariu de doi lei şi grevat de o mulţime de incompatibilităţi! Asta chiar că este greu de înţeles!

Romeo Rădulescu se află în situaţia ingrată de a nu putea explica credibil ce caută în stânga spectrului politic, atâta timp cât, anterior, a încercat să-şi facă un titlu de glorie din opţiunile lui politice de dreapta! Din această dilemă nu putem ieşi! Am zis! Hai să nu-l mai fierbem la foc mic şi să ne uităm în ghiocul electoral, ca să vedem cam ce-l aşteaptă pe temerarul nostru politician, devenit proaspăt... PSD-ist de... dreapta. Sau invers! Sau, cine mai ştie! Nici măcar el!

1. Credem că mai bine nici că se putea! Atât pentru unii, cât şi pentru ceilalţi, indiferent care vor fi ei: în eventualitatea în care o să fie primul pe lista de consilieri a pesedeului la municipiu, perdantul Romeo nu o să accepte să îşi consume „vocea şi talentul” la nivelul certurilor din consiliu cu primarul... Gutău! Şi va migra spre alte zări de promisiuni pline, devenind politicianul local care - în doar trei ani - are cele mai multe trasee politice parcurse.

2. Pentru liberali şi candidatul lor de mucava nici nu se putea mai bine! Un gentelmen’s agreement o să stea la temelia disputei electorale G. Crăciunescu - M. Gutău, cu îndreptarea săgeţilor comune spre inamicul lor natural, Romeo Rădulescu! Perceput ca fiind reprezentantul partidului de stânga, cel care „a mutilat iremediabil faţa frumosului nostru oraş”! Nu mai contează cine a semnat contractul pentru nu ştiu care proiect întârziat, cine a comandat momâile şi urâciunile din parcul Zăvoi, cine şi de ce a încheiat cele mai păguboase contracte cu toţi faliţii din ţară (apropo de construirea podului care supratraversează calea ferată, a unei gări care arată de tot râsul etc.), cine şi pentru ce a trecut pe la mititica etc etc. Aceste teme sunt deja expirate şi nu o să mai intereseze pe nimeni în campanie! Iar Rădulescu, virând-o brusc spre stânga, fără să se asigure şi fără a-şi fi luat minime măsuri de siguranţă, doar din dorinţa bolnăvicioasă de a-şi dovedi că... poate, o să rămână mofluz, aginând la împărţirea de către alţii a prăzii electorale!

3. Vreau să cred că - în ce-l priveşte pe Gutău - lucrurile sunt acum mult mai clare. Îndiferent care dreaptă o să-l susţină şi cât de dreaptă o să fie, Gutău are avantajul de a-şi fi „tocat mărunt” principalul contracandidat înainte de declanşarea campaniei. În care, indiferent de cine o să mai ţopăie pe acolo, şi-a fezandat atât de bine oponentul, încât nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să-l grătărească şi să-l devoreze tacticos în public!

4. Vrem nu vrem, ne place sau nu, pentru majoritatea electoratului sărac din municipiu şi vecinătăţi, redus la starea de asistat de primărie, chestia cu „puşcăriile” lui Gutău s-a fumat şi nu o să mai scoată niciun pic de fum în campanie. Mircia Gutău luând parte la o campanie în care nu are un contracandidat pe măsură! În ce ne priveşte, nu ne-ar produce nicio reacţie favorabilă un eventual apel al stângistului de operetă care, în disperare de cauză, ne-ar putea cere să-l votăm/alegem pe el, iar nu pe un... fur. Alegere pe care nu am făcut-o nici în anul 2000, când bieţii electori turmentaţi au avut de ales între Corneliu Vadim Tudor şi Ion Ilici Iliescu. Şi i-am lăsat pe ei să aleagă! Eu nu-l puteam vota pe Iliescu, ca să scăpăm ţara de... fiară! Indiferent de glasul mieros al sirenelor care ne îndemnau să o facem (Doina Cornea, Ana Blandiana etc.)! O asemenea „alegere” nu am să pot să fac nici acum. Şi ca mine, mulţi alţii.

5. Gogoriţa conform căreia „alegerile locale nu sunt alegeri politice”, ci o întrecere cavalerească între programe şi competenţe manageriale etc., nu o mai crede nimeni! Aşa că Rădulescu se munceşte inutil să o adapteze ca să o folosească în campanie! Aşa cum au dovedit toţi anii din urmă, atât alegerile pentru consiliile locale cât şi cele pentru consiliul judeţean sunt alegeri eminamente politice, fiecare vot dat având o asemenea încărcătură. Cu toate riscurile pe care le presupune el pentru vulgul credul sau doar... fidel. Şi care, ulterior, nu are altceva de aşteptat sau de cules decât ponoasele datorate votului său! Aşadar, posibilele previziuni nu-i sunt favorabile unui Romeo Rădulescu drapat în roşu! Cum nici PSD-ul nu are şanse mai mari în alegerile din iunie. Dar ce mai contează!? Nu ar fi prima dată când Romeo Rădulescu ne-a dovedit că e tânăr şi mai poate! Numai că în politică, precum în viaţă, nu poţi să toot mergi la câştig cu perdanţii patentaţi. Pericol care îl pândeşte şi pe versatilul nostru personaj. În ce-l priveşte pe Gutău, cred că se miră şi el de norocul care l-a lovit. Aşa, din senin. Ştie că, indiferent de puterea maşinii de campanie a PSD, poate să-i învingă. Mai uşor de când „roşii” s-au cununat cu... Romeo; cel care, la fel ca şi el, pare să fie veşnic îndrăgostit de scaunul de primar al municipiului. Cum de ce!? Pentru că şi unul şi altul vor să ne facă... bine! Chiar şi cu forţa!

TIBERIU M. PANĂ
________________
[1] http://www.criterii.ro/index.php/en/national/14159-bomba-primarul-gigi-matei-a-pierdut-procesul-cu-deputatul-romeo-radulescu

Ținem însă să precizăm că politica noastră editorială este deja structurată pe ideea că această candidatură a lui Romeo Rădulescu din partea PSD nu poate fi decât stimulativă.

Criterii Naționale

Tweet

• Prev
• Next

Tweet