Parlamentarii PNL susţin construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti

Comunicat de presă

Parlamentarii PNL susţin construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti

Luni, 20 octombrie 2014, la sala de grup a Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a avut loc o conferinţă de presă prin care parlamentarii Alianţei Creştin Liberale din judeţele Vâlcea, Argeş şi Sibiu au prezentat principalele argumente pentru susţinerea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti. Prin această conferinţă de presă parlamentarii liberali doresc să tragă un semnal de alarmă autorităţilor, în frunte cu premierul Victor Ponta şi Ministrul Transporturilor, domnul Ioan Rus, amintindu-le faptul că un document precum un Master Plan General de Transporturi reprezintă viziunea unei ţări faţă de infrastructura de transporturi pe 15-20 de ani. Prin intermediul unei adrese depuse la cabinetele celor doi responsabili guvernamentali, parlamentarii liberali din cele 3 judeţe solicită refacerea Master Planului de Transport din domeniul rutier şi transformarea construcţiei autostrăzii Sibiu-Piteşti în prioritatea absolută a României în materie de infrastructură rutieră.

Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, face un apel public şi parlamentarilor puterii din judeţele Vâlcea, Argeş şi Sibiu pentru a se ralia acestui demers, în caz contrar demonstrând că nu le pasă de dezvoltarea durabilă a judeţelor pe care le reprezintă în Parlamentul României.

Aveţi mai jos documentul transmis de parlamentarii liberali către Guvernul României.

Către:

Guvernul  României

În atenţia:

Domnului Prim-Ministru Victor Viorel Ponta

Către:

Ministerul Transporturilor

În atenţia:

Domnului ministru Ioan Rus

În urma prezentării publice şi lansării în dezbatere publică a Master Planului de Transport al României, dorim să să vă transmitem următoarele solicitări:

1.Revizuirea Master Planului de Transport al României, domeniul de transport rutier prezentat public de reprezentanţii Ministerului Transporturilor;

2.Introducerea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti ca prioritate naţională în domeniul construcţiei de autostrăzi;

Aveţi mai jos argumentele care stau la baza solicitărilor noastre

1.Revizuirea Master Planului de Transport al României, domeniul de transport rutier, prezentat public de reprezentanţii Ministerului Transporturilor;

Prin intermediul mass-mediei centrale şi locale, în cadrul forumurilor de specialitate şi mai ales în cadrul dezbaterii publice pe care Ministerul Transporturilor a organizat-o, având ca obiect Master Planul de Transport al României din domeniul rutier, au fost scoase în evidenţă o serie de controverse şi neconcordanţe, legate de datele prezentate în acest document esenţial pentru transporturile din România.

 În primul rând, şi poate cel mai grav, au fost identificate o serie de erori de calcul care au influenţat rezultatul final al necesităţilor de transport rutier din România şi impactul acestora în dezvoltarea economică a zonelor tranzitate ca unul dintre cele mai importante criterii de stabilire a rutelor prioritare, precum şi a categoriei de drum necesară. Informaţiile publice disponibile ne indică faptul că discrepanţele dintre cifrele folosite în realizarea acestui document şi cele din studiile de specialitate care au la baza contorizarea reala a traficului sunt foarte mari, ceea ce ne determină să considerăm că rezultatele obţinute, chiar şi în baza unor formule de calcul validate şi în alte ţări europene, sunt cel puţin inexacte. 

În al doilea rând dorim să ne exprimăm dezacordul faţă de schimbarea prioritatii construirii de autostrăzi cu o soluţie provizorie reprezentată de drumurile expres. Afirmaţia că România are nevoie de drumuri expres este una falsă, deoarece ea pleacă de la un raţionament greşit. Concluziile Master Planului de Transport al României din domeniul rutier ne dezvăluie faptul că alegerea de a construi drumuri expres, în locul autostrăzilor, a fost aleasă datorită reducerilor cu aproximativ 25% a costurilor. Nimic mai fals: Atât experţii care s-au exprimat public, cât şi reprezentanţii transportatorilor şi constructorilor prezenţi la dezbaterea publică au afirmat că reducerile de costuri pot ajunge la maxim de 10%-20% doar în anumite condiţii, în regiuni de câmpie şi şes. Conform aceloraşi experţi, reducerile de costuri dintre construcţia unei autostrăzi şi un drum expres, în condiţii de regiune muntoasă sunt de maxim 5%-7%, ceea ce nu determină automat oportunitatea unei decizii de abandonare a ideii de autostradă în schimbul unui drum expres. De asemenea, scăderea considerabilă a diferenţei de costuri dintre cele două soluţii tehnice, determină o schimbare a oportunităţilor de investiţii şi implicit necesitatea revizuirii şi refacerii Master Planului de Transport din domeniul rutier.

În al treilea rând, aşa cum a recomandat Comisia Europeană, această variantă de transport poate fi îmbunătăţită, prin “adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core, precum şi criterii de mediu;”. Aşa cum au înţeles majoritatea experţilor din domeniul transportului rutier, Comisia Europeană ne recomandă prin această formulare să ne concentrăm mai mult pe reţeaua TEN-T Core, această reţea reprezentând viziunea Europeană a transportului rutier. Actuala formă a Master Planului din domeniul rutier exclude reţeaua TEN-T Core, fiind mai mult aplicată pe reţeaua TEN-T Comprehensive. În traducere liberă, reprezentanţii Comisiei Europene ne transmit că acest Master Plan nu se bazează pe priorităţile Europei în materie de autostrăzi şi nici nu corespunde din punct de vedere al criteriilor economice incluse în stabilirea priorităţilor naţionale. Şi acest argument este mai mult decât necesar pentru revizuirea şi refacerea actualei forme a Master Planului de Transport, în domeniul infrastructurii rutiere.

Cele trei argumente expuse mai sus reprezintă cele mai importante şi întemeiate motive pentru care revizuirea şi refacerea Master Planului de Transport al României, în domeniul rutier reprezintă o necesitate şi o obligaţie a dumneavoastră, ca decidenţi politici ai zilelor noastre, asupra unui plan care înglobează viziunea şi acţiunile din domeniul transporturilor pentru următorii 15 ani. Atât în spaţiul public, cât şi în cadrul dezbaterii organizate de Ministerul Transporturilor au fost enunţate şi alte asemenea argumente, ce sunt la fel de corecte şi valide ca şi acestea. Vă solicităm, pe această cale , să ţineţi cont de ele! 

2.Introducerea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti ca prioritate naţională în domeniul construcţiei de autostrăzi;

Vă solicităm ca în urma revizuirii Master Planului de Transport al României din domeniul rutier să introduceţi, ca prioritate naţională absolută, realizarea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti, ţinând cont de următoarele argumente:

a)Comisia Europeană a recomandat, “Acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare”, ceea ce însemnă terminarea, cât mai rapidă a tronsoanelor de autostradă de pe teritoriul României care fac parte din Axa Prioritară 7 TEN-T Core. La noi în ţară, această axă de autostradă europeană conţine traseele Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa (la toate tronsoanele se lucrează, în afara celui de pe Sibiu-Piteşti) sau tronsonul de autostradă Lugoj-Drobeta Turnu Severin.

b)Tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti se află pe reţeaua TEN-T Core şi implicit benefiază de minim 85% şi maxim 95% (prin sistemul top-up), finanţare nerambursabilă din cele 3 miliarde de euro destinate României pe TEN-T coeziune.

c)În analiza comparativă dintre cele două trasee concurente, referindu-ne aici la Sibiu-Piteşti şi Ploieşti-Braşov-Sibiu sunt folosite date eronate, ceea ce determină un rezultat greşit. Atât în ceea ce priveşte estimările costurilor construcţiei celor două trasee alternative, cât şi în privinţa indicatorilor economici folosiţi sau a beneficiilor economice locale, cifrele folosite în analiză sunt greşite, modificarea lor cu cele reale având efectul de a demonstra faptul că autostrada Sibiu-Piteşti se situează, la majoritatea indicatorilor, în faţa alternativei Ploieşti-Braşov-Sibiu.

d)Nerealizarea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti va avea efecte negative şi asupra planurilor economice ale celui mai mare contribuabil al P.I.B.-ului României (3% din PIB), Dacia-Renault, companie cu 17.000 de angajaţi şi cel mai mare exportator român. Poziţiile publice ale reprezentanţilor acestei companii sunt fără echivoc în favoarea construirii acestui tronson de autostradă. Conform datelor furnizate de reprezentanţii DACIA-RENAULT, săptămânal tronsonul SIBIU-PITEŞTI este parcurs de un numar mediu de 2.000 autocamioane avînd legătură cu activitatea companiei. Mai mult, lipsa autostrăzii influenţează negativ competitivitatea produselor Dacia, costul pentru fiecare autoturism crescând cu 30 de euro.

e)Creşterea actractivităţii din punct de vedere economic şi turistic a judeţelor Vâlcea, Argeş şi Dâmboviţa:

      Cel puţin din punct de vedere al investitorilor străini, judeţul Vâlcea a fost ocolit de aceştia ca urmare a lipsei unei infrastructuri adecvate. Trebuie menţionat că autostrada Sibiu-Piteşti ar creşte atractivitatea investitorilor vis-à-vis de societatea Oltchim şi ar oferi şansele unei dezvolări durabile acestei zone, ce se află într-o stare critică din punct de vedere economic. Lipsa infrastructurii rutiere a fost unul din principalele motive în criteriile de selecţie ale investitorilor în ceea ce priveşte construirea de unităţi de producţie în judeţul Vâlcea. 

Pe acelaşi argument al creşterii interesului şi atractivităţii, se va putea oferi şansa dezvolării turistice acestor zone (mănăstirile din nordul Olteniei, staţiunile balneo-climaterice, staţiunile montane etc.)

f)Din punct de vedere tehnic, al numărului de autovehicule care tranzitează cele două trasee aflate în analiză (Sibiu Piteşti şi Ploieşti-Braşov-Sibiu), putem afirma cu tărie că experţii JASPER (organism al Uniunii Europene ce oferă consultanţa tehnico-economică a proiectelor) nu vor accepta o decât o autostradă pe traseul Sibiu-Piteşti, în condiţiile în care media zilnică este una în jurul cifrei de 40.000 de unitati, cu perspective de creştere. 

g)Majoritatea transportatorilor şi majoritatea investitorilor şi-au exprimat, în nenumărate rânduri interesul faţă de construirea cât mai rapidă a tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti, insistând în nenumărate rânduri, atât public cât şi prin intermediul corespondenţei cu oficialii români.

Raţiunea principală a acestora se bazează pe : scăderea timpilor de aprovizionare, scăderea consumurilor, scăderea în final a costurilor de transport şi implicit a preţurilor produselor şi serviciilor. Diferenţa de km pe care ar trebui să o parcurgă de la Nădlac la Constanţa, pe cele două trasee comparate în Master Planul elaborat de dumneavoastră este semnificativă. Ţinând cont că în ziua de azi competiţia în piaţa liberă este una acerbă, cei aproximativ  100 km diferenţă dintre cele două trasee, în favoarea celui de pe Piteşti-Sibiu este de luat în calcul.

h)Din punct de vedere al construcţiei propriu-zise, este mult mai uşor şi indicat să traversezi Carpaţii la o altitudine de 600-800 m aşa cum este pe traseul Sibiu-Piteşti decât la înălţimi de 1.000-1.200 m aşa cum este între Ploieşti şi Braşov. 

i)Nerealizarea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti până în anul 2020 ar atrage o corecţie financiară din partea Uniunii Europene.

Toate aceste argumente reprezintă doar o parte din motivele pentru care tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti ar trebui să reprezinte prioritatea zero a României în materie de construcţie de autostrăzi. Tocmai de aceea vă rugăm, ca în urma revizuirii Master Planului de Transport al României, în domeniul rutier să transformaţi autostrada Sibiu-Piteşti în cel mai important proiect naţional din domeniul infrastructurii.

Deputat Cristian BUICAN

Deputat Traian DOBRINESCU

Senator Remus Daniel NIŢU

Senator Marin Adrănel COTESCU

Senator Ion POPA

Deputat Theodor-Cătălin NICOLESCU

Deputat Cătălin-Florin TEODORESCU

Deputat Mircea-Vasile CAZAN

Deputat Ion TĂMÂIAN

Deputat Raluca TURCAN

Senator Nicolae NEAGU

Senator Ion ARITON

Tweet

• Prev
• Next

Tweet