Logo

Găsiți AICI toate materialele despre PLAGIATUL președintelui PDL Vâlcea DOREL JURCAN

JurcanConsiderăm că este util să vă punem la dispoziție, într-un grupaj, articolele noastre apărute în zile diferite cu privire la plagiatul comis de președintele PDL Vâlcea, fostul senator Dorel Jurcan. În acest fel vă puteți face o imagine mai completă despre acest caz. Vă recomandăm, totodată, să accesați situl ziarului "Jurnal Vâlcean".

De ce plagiază plagiatorii

 

De ce fură hoții ? Fiindcă nu au niciun respect pentru proprietate.

De ce plagiază plagiatorii ? Fiindcă nu au niciun respect pentru proprietatea intelectuală.

V-aș ruga, pe de altă parte, să observați că aproape toți plagiatorii sunt politicieni.

Aș merge cu prezumția de vinovăție până într-acolo încât să afirm că rari trebuie să fie politicienii care, redactând lucrări de masterat și doctorat, publicând cărți, să nu fi plagiat.

Plagiatul și politica merg la români mână în mână fiindcă au același ADN. ADN-ul hoției.

O vastă acțiune de deconspirare a plagiatorilor și a amatorilor de CV-uri false ar trebui începută. Ceea ce s-a întâmplat cu Ponta, cu Ecaterina Andronescu, cu Mang nu e destul. Ceea ce se întâmplă acum, la Vâlcea, cu președintele PDL, Dorel Jurcan, nu e suficient.

Sunt cu sutele, cu miile, cu zecile de mii.

Sunt în această categorie nu doar posesorii de doctorate și masterate, nu doar autorii unor broșuri pe teme bombastice, ci și semnatarii a mii și mii de strategii de dezvoltare, de proiecte de management, de mape de documentare, de dosare turistice etc.

O frenezie a plagiatului a cuprins România.

De la cine se fură ?

Se fură intelectual de la aceiași de la care se fură pur și simplu, de la intelectualii țării, de la cei obișnuiți cu studiul până în zori, de la cei care citesc și în weekend, de la cei care nu ar copia un rând de la alții fiindcă au orgoliul propriei creații.

Orgoliul propriei creații !

Plagiatorii și apărătorii plagiatorilor vorbesc despre faptul că s-a copiat parțial, fragmentar, puțin, că există trimiteri la final. Ei fac abstracție de acest orgoliu auctorial, o dată pentru că nu l-au resimțit nici ei, a doua fiindcă li se pare absurd ca rodul minții să nu poată fi furat, dijmuit, impozitat haiducește.

Rodul pur sl minții li se pare mai precar, mai derizoriu, mai ieftin decât alte roade.

Și atunci, cum să nu-l fure, de ce să nu-l fure, chiar îi face o onoare că-l fură.

Fiindcă – zic ei cu jegoasă înțelepciune – cărțile din cărți se fac.

Fiindcă știu că averile din averi se fac.

Fiindcă sunt hoți în genere.

Și mai este un motiv: vor tot. Și li se pare absurd să îți poată lua salariul, impozitul, pământul, casa, nevasta, iar rodul minții să nu ți-l poată lua.

Mai ales că alte furturi sunt mai grele, plagiatul presupune doar copy / paste.

Niciun efort, niciun risc.

Și încă un motiv, ultimul.

Plagiatorii îi disprețuiesc profund pe intelectuali, îi consideră o rasă inferioară, una care trebuie civilizată.

Cum ? 

Catehizând-o cu evangheliile plagiatului.

Ce spun aceste evanghelii ?

Spun: Doamne, am uitat ghilimelele, Doamne, am citat la final, Doamne, cărțile din cărți se fac, Doamne, ce atâta zarvă pentru niște pagini, Doamne, sunteți niște răi, voi, intelectualii.

Amin !

 

 

 

ABSOLUT SENZAȚIONAL ! “Jurnal Vâlcean” NU A CĂZUT LA PACE. E clar: președintele PDL Vâlcea DOREL JURCAN A PLAGIAT DOCTORATUL

 

 

Sincer, ne temeam că materialul anunțat nu va apărea.

Spre cinstea lor, colegii de la JURNAL VÂLCEAN au rămas pe poziție.

“Jenant, penibil, ruşinos! Lucrarea de doctorat a preşedintelui PDL Vâlcea, Dorel Jurcan, intitulată: „Destinele forţelor de muncă din judeţul Vâlcea – Problemele reprofesionalizării forţei de muncă în judeţul Vâlcea în contextul tranziţiei la economia de piaţă", nimic altceva decât copy-paste din strategiile Consiliului Judeţean Vâlcea postate pe site-ul instituţiei. Capitole întregi redate de Jurcan la virgulă, cu aceleaşi greşeli ca pe site, fără a se osteni a pune măcar diacritice. Structurată pe 11 capitole, de teza de doctorat a lui Jurcan s-ar ruşina şi un elev care ar susţine examenul de capacitate. Nici măcar referat nu poate fi considerată „capodopera" liderului portocaliu. „M-am folosit de materiale de la Consiliul Judeţean, dar nu am copiat!", susţinea liderul PDL Vâlcea, cu câteva zile în urmă, într-o conferinţă de presă. În ediţia de astăzi, vă prezentăm capitolul „Turismul o alternativă a dezvoltării economice a judeţului cât şi a dezvoltării resurselor umane" din lucrarea de doctorat a lui Dorel Jurcan, capitol copiat în integralitate din „Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea 2007-2013", întocmită de specialiştii Consiliul Judeţean Vâlcea. În numerele viitoare ale ziarului vom prezenta fiecare capitol din teza de doctorat a liderului PDL Vâlcea, pe care Jurcan nu o cataloghează ca fiind un plagiat.”

 

Un PĂCĂLICI: DOREL JURCAN, președintele PDL Vâlcea

 

Am scris până am obosit că Dorel Jurcan păcălește tot ce prinde. 

Păcălește partidul, păcălește alegerile, păcălește viața politică vâlceană.

Acum, după dezvăluirile din “Jurnal Vâlcean”, lucrurile sunt și mai clare: Jurcan s-a păcălit singur crezând că e doctor în științe.

Cum credeți însă că va reacționa Vasile Blaga aflând că are și el un plagiator în partid ?

Pariu cu viața, cum se zice mai nou, că va ignora subiectul.

Dar PDL Vâlcea, cum va reacționa ?

Va îndrăzni un Prală, să zicem, care se laudă și el cu niște masterate aiurea, să-i reproșeze ceva lui Jurcan ?

Nu cred.

Singura speranță rămâne tot la Dorel Jurcan.

E, totuși, ardelean, iar ardelenii sunt serioși.

Poate l-a luat valul doctoratelor false.

O demisie în regim de urgență din funcția de președinte ar mai atenua șocul.

NEWS ALERT: Jurcan pe urmele lui PONTA. Spune că nu a PLAGIAT. Vedeți dacă MINTE

 

Președintele PDL Vâlcea Dorel Jurcan neagă că ar fi plagiat cartea scoasă ca urmare a tezei sale de doctorat și declară senin, pentru Agerpres, următoarele:

"Îmi pare rău că presa nu s-a informat cum trebuie cu privire la lucrarea mea de doctorat. Teza mea este o cercetare, un studiu asupra problemelor forţelor de muncă în contextul tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă. Un studiu cu cifre, cu date făcute de mine. Da, este adevărat că m-am inspirat şi din Strategia de Dezvoltare a judeţului Vâlcea elaborată de CJ, dar asta am precizat-o la bibliografie. Nu am copiat, nu este firea mea şi nu ai cum să copiezi calcule şi date. În al doilea rând, probabil că jurnaliştii au confundat o cartea scrisă de mine cu teza de doctorat".

Evident că omul nostru a luat-o pe urmele lui Ponta. Iată două fragmente identice cuprinse în lucrarea sa și în Strategia de Dezvoltare a Consiliului Județean.

Jurcan:

 „În afară de relieful muntos şi deluros în proporţie de 66% există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a turismului montan: parcurile naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa - cu o suprafaţă de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha; rezervaţiile; peşterile; animale rare. Turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane.... Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa la oraş. Măsura în care ei pătrund în viaţa de la ţară diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. În atragerea potenţialilor turişti există provocări de dezvoltare şi provocări de promovare. În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării SAPARD. Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor.... Se recunoaşte nevoia unei promovări a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor şi întocmirea de planuri de dezvoltare durabilă a rezervaţiilor naturale."

Strategia:

 „În afară de relieful muntos şi deluros în proporţie de 66% există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a turismului montan: parcurile naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa - cu o suprafaţă de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha; rezervaţiile; peşterile; animale rare. Turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane.... Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa la oraş. Măsura în care ei pătrund în viaţa de la ţară diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. În atragerea potenţialilor turişti există provocări de dezvoltare şi provocări de promovare. În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării SAPARD. Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor.... Se recunoaşte nevoia unei promovări a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor şi întocmirea de planuri de dezvoltare durabilă a rezervaţiilor naturale."

 

Jurcan:

„Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: o cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale, 798 monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care 1 monument UNESCO naţional - Mânăstirea Hurezi; monumentele şi statuile de cult şi laice: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul de Istorie al Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti; instituţiile de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri şi schituri; siturile arheologice. Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Se impune întreţinerea şi restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare. Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi pentru a le păstra pentru generaţiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri şi evenimente tradiţionale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficienţe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea şi promovarea de circuite. Este necesară o colectare şi transmitere mai bună a informaţilor legate de astfel de evenimente. Este necesară crearea de puncte centralizate şi computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferinţă cu opţiune de rezervare prin internet."

Strategia:

„Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: o cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale, 798 monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care 1 monument UNESCO naţional - Mânăstirea Hurezi; monumentele şi statuile de cult şi laice: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul de Istorie al Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti; instituţiile de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri şi schituri; siturile arheologice. Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Se impune întreţinerea şi restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare. Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi pentru a le păstra pentru generaţiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri şi evenimente tradiţionale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficienţe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea şi promovarea de circuite. Este necesară o colectare şi transmitere mai bună a informaţilor legate de astfel de evenimente. Este necesară crearea de puncte centralizate şi computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferinţă cu opţiune de rezervare prin internet."

Ce mai e de comentat ?

 

 

ULTIMA ORĂ. BOMBĂ DE PRESĂ !!! Ce FAPTĂ RUȘINOASĂ ȘI NEMAIVĂZUTĂ a comis un important OM POLITIC

 

În timpul emisiunii “Criterii politice” de la postul regional VTV, realizatorul Gheorghe Smeoreanu l-a rugat, la un moment dat, pe colegul său Liviu Popescu să discute cu invitații și – folosindu-se de un telefon mobil – a descoperit ceva incredibil.

Să amintim, mai întâi, dezvăluirea de azi-dimineață a colegilor de la “Jurnal vâlcean”, care au demonstrate că lucrarea “Destinele forţelor de muncă din judeţul Vâlcea – Problemele reprofesionalizării forţei de muncă în judeţul Vâlcea în contextul tranziţiei la economia de piaţă", semnată de fostul senator Dorel Jurcan, președintele PDL Argeș, are mai multe capitole copiate din Strategia de Dezvoltare a județului Vâlcea aflată pe situl Consiliului Județean Vâlcea.

Ei bine, manevrând telefonul și căutând pe google, Gheorghe Smeoreanu a descoperit că TOATĂ LUCRAREA LUI DOREL JURCAN, REPREZENTÂND TEZA DE DOCTORAT ȘI CARTEA, ESTE COPIATĂ DE PE INTERNET.

NU ANUMITE CAPITOLE, CI TOATĂ !

Poate să fi scăpat câteva rânduri necopiate, dar pe acelea nu le-am putut identifica.

Sute de pagini, tabele, calcule, TOTUL ESTE COPIAT, TOTUL ESTE PLAGIAT.

Așa ceva – o carte copiată în întregime – este un fapt unic chiar și pentru România.

Rușine, Dorel Jurcan !

Demisia de onoare !

 

 

SENZAȚIONAL. PREȘEDINTELE GÂGĂ Dorel Jurcan. GREȘELI GRAMATICALE ȘI FORMULĂRI IDIOATE. Pe lângă PLAGIAT

 

 

Fostul senator și actualul președinte al PDL Vâlcea Dorel Jurcan a publicat o carte intitulată  “Destinele forţelor de muncă din judeţul Vâlcea – Problemele reprofesionalizării forţei de muncă în judeţul Vâlcea în contextul tranziţiei la economia de piaţă".

Cartea este aproape în întregime un plagiat.

Pe lângă această muncă de copy/paste, Jurcan a mai comis o tâmpenie și anume un rezumat al cărții, pentru biblioteci.

Textul pe care vi-l prezentăm este plin de greșeli gramaticale,greșeli de literă și formulări idioate.

REZUMAT 

Studiul realizat in lucrarea prezentata pleaca de la o analiză a fenomenului migraţionist pe lan international mergand spre o analiza a pietei muncii in judetul Valcea cu o incercare de constientizare asupra problemelor intervenite pe piata muncii valcene dupa trecerea de la o economie de stat la o economie de piata. 

Lucrarea contine 11 capitole principale, caitole ce voi incerca sa le prezint in ceea ce urmeaza: 

Capitolul 1 - Migratia internationala 

In acest capitol este de retinut fapul ca procesul migratiei internationale are 2 faze principale si anume: 

inceputul secolului XX-lea cand are loc emigrarea europenilor spre zonele ultramarine (America, Africa si Australia) 

migratia dinspre zonele mai putin dezvoltate spre cele dezvoltate, caracteristica ce se pastraza si astazi. 

 

De asemenea migratia fortei de munca este intr-un continuu proces de dezvoltare pe plan internaţional si reprezinta din ce in ce mai mult o componenta semnificativa a a dezvoltarii economice dar nu in ultimul rand o oportunitatea individului de a urca din punct de vedere material si social pe scara ierarhica a societatii. 

Obligatiile la nivel mondial si responsabilitatile nationale trebuie intelese foarte bine de guverne sip use intr-o concordanta in asa fel incat sa favorizeze in mod explicit un flux constant al migratiei. 

Capitolul 2 - Migratia in Europa 

In acest capitol am avut in vedere evoluţia zbuciumată de-a lungul istoriei a migraţiei în Europa si importanta acordata de Uniunea Europeanã asupra eficientizãrii utilizãrii resurselor umane. 

Un exemplu de luat in seama din punct de vedere istoric este Germania care nu a avut un control asupra imigantilor din partea Germaniei de vest fata de Germania de est ajungandu-se la un moment dat la o pierdere a populatiei Germaniei de est cu 20%. 

Astfel de fenomene au avut loc si dupa caderea regimului comunist in toate celelalte tari europene. 

La nuvel comunitar, nu exista o politica privind migratia ci numai politici commune privind anumite aspecte ale migratiei. 

Politica Uniunii Europene se concentreazã, în special, asupra pieţei muncii şi integrãrii sociale a imigranţilor 

În practicã, migraţia este reglementatã prin acte normative naţionale, care sunt actualizate corespunzãtor nevoilor economice ale statelor primitoare. 

Piaţa forţei de muncã din Uniune este destul de permisivã pentru persoanele calificate sau care doresc sã desfãşoare activitãţi neatractive pentru cetãţenii UE. 

Se acordã o mai mare atenţie utilizãrii „lucrãtorilor oaspeţi”. Angajarea oricãrui lucrãtor din statele terţe se poate realiza într-o manierã care sã determine evoluţii economice şi sociale pozitive în ţãrile de origine ale imigranţilor. Aceştia sunt încurajaţi sã se întoarcã în ţãrile de origine cu un bagaj de cunoştinte extins, dar şi cu un anumit capital financiar, pentru a sprijini îmbunãtãţirea nivelului de trai, nu numai local, ci şi regional . 

Legãtura dintre schimbãrile demografice şi politicile privind migraţia este şi va continua sã fie o problemã importantã a Uniunii Europene. 

Decalajul tehnologic şi cel al veniturilor per capita dintre statele membre şi ţãri din regiuni mai puţin dezvoltate se va accentua şi tot mai mulţi indivizi vor opta sã-şi asume riscul de a emigra. 

În statele membre ale Uniunii Europene, muncitorul autohton respinge în foarte multe cazuri oferte de muncã neatractive chiar şi în condiţiile unui nivel ridicat al şomajului. Lucrãtorii strãini, acceptând locurile de muncã prost plãtite şi fãrã prestigiu, devin „salvatori” ai sistemului şi factori ai stabilizãrii economice. 

Acceptarea unei oferte de angajare din strãinãtate face incertã evoluţia profesionalã pe termen mediu şi lung. Mai mult, lucrãtorii imigranţi sunt de multe ori dispuşi la compromisuri în ceea ce priveşte tipul de activitate pe care urmeazã sã o desfãşoare în strãinãtate raportat la studiile, calificãrile şi aptitudinile dobândite în statul de origine. Întreruperea activitãţii specializate are un impact negativ asupra continuitãţii profesionale, precum şi asupra abilitãţilor necesare pentru practicarea profesiei respective la întoarcerea în ţarã. 

De retinut este insa faptul ca emigrarea personalului calificat şi înalt calificat constituie o pierdere şi pentru statul de origine, acesta nemaiputând beneficia de rezultatul investiţiilor în formarea resurselor umane. În cazul lucrãtorilor din Europa Centralã şi de Est, acceptarea condiţiilor oferite în statele membre se datoreazã posibilitãţii obţinerii unor câştiguri mai bune în sectoare prost plãtite din strãinãtate, comparativ cu sectorul în care lucrau sau în care li s-a oferit un loc de muncã în ţarã. 

Însã, la întoarcerea în ţarã, în lipsa unor acorduri bilaterale în domeniul securitãţii sociale, lucrãtorul migrant din state necomunitare se poate afla în situaţia de a nu putea beneficia de anumite prestaţii de securitate socialã sau de a nu putea valorifica vechimea în muncã dobânditã în strãinãtate. 

Capitolul 3 

Evoluţia pieţei muncii în România după revoluţia din 1989 

După 1990, România a implementat o serie de reforme politice şi economice în vederea transformării economiei de la economie planificată la economie de piaţă. Transformările postcomuniste, în România ca şi in celelalte ţari din Centrul şi Estul Europei, au dus iniţial la un declin sever al Produsului Intern Brut. 

Şocul căderii economice a fost însoţit de alte şocuri care au dus la schimbari profunde la nivelul pieţei muncii: distrugerea unui numar masiv de locuri de muncă, dezechilibre între sectoarele economiei nationale etc. Pe de altă parte, după 1990 au aparut şi noi oportunităţi cu efecte semnificative asupra pietei muncii, cum sunt - şansa de a urma cursuri universitare pentru tineri sau posibilitatea de a migra temporar pentru munca in strainatate. Declinul economic a afectat treptat întreaga forta de muncă. 

După anul 2000, persoanele calificate ocupate în industrie şi servicii au beneficiat mult mai mult de creşterea economică decăt persoanele necalificate sau cu o calificare slabă, cu precădere cele ocupate în agricultura de subzistenţă. 

Începând cu anul 2001 au crescut considerabil oportunităţile de muncă în străinatate însă de această oportunitate au putut beneficia în special persoanele calificate. 

Ca urmare a perioadelor de restructurări masive din industrie in perioada 1994 - 1999 şomajul a atins niveluri ridicate însă după anul 2000, somajul a ramas constant la un nivel de 7-8 %, mai mic decăt media tarilor UE-25. Doua grupuri de personae insă au dificultati în a intra sau reintra pe piata 

muncii: tinerii de 15-24 ani şi, din ce in ce mai mult, persoanele de 45 ani sau peste. 

Competitivitatea capitalului uman este direct înfluenţată de nivelul de educaţie. Pentru grupa de vârstă 25-64 ani, datele indică faptul că ponderea populaţiei din acest segment de vârstă, care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior, este apropiat de media înregistrată la nivelul UE, dar inferior nivelului atins în cele 10 noi State Membre şi ţintei UE, de 85%, stabilită pentru 2010. Datele indică faptul că ponderea populaţiei care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior, a crescut în perioada 1999-2005 de la 67,9% la 73,1%. 

În funcţie de gen, valori mai mari, de peste 75%, s-au înregistrat în perioada de referinţă în cazul populaţiei masculine, iar valori mai mici în cazul populaţiei feminine pentru care indicatorul s-a stabilizat în jurul valorii de aproximativ 67,7% în 2005. 

Declaraţiile oficiale făcute dea lungul ultimilor 15 ani sau referit la educaţie ca fiind o prioritate naţională şi la faptul că este necesar ca procesele de reformă a sistemelor de educaţie şi formare profesională iniţială trebuie să aibă în vedere realizarea progreselor necesare în ceea ce priveşte asigurarea calităţii. 

La nivel de sistem, în decursul anilor 2005 şi 2006, sau înregistrat progrese în ceea ce priveşte definirea cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii în educaţie. Au fost create două agenţii pentru asigurarea calităţii învăţământul superior şi învăţămantul preuniversitar. 

Piaţa muncii din România sa confruntat cu schimbări importante în contextul procesului de tranziţie economică, manifestat prin reducerea populaţiei active şi ocupate, menţinerea ratei şomajului la valori relative constante şi 

creşterea şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă durată, fiind afectată în principal de capacitatea limitată de cerere de noi locuri de muncă În paralel cu reducerea severă a populaţiei ocupate, au apărut modificări importante privind structura ocupării pe sectoare, domenii de activitate, regiuni, tipuri de proprietate, vârstă şi statut profesional. 

În ultimul deceniu, evoluţia resurselor umane a fost sub influenţa unor fenomene demografice şi sociale, cum ar fi: reducerea accelerată a ratei natalităţii şi menţinerea unei rate ridicate a mortalităţii , creşterea procesului de emigrare, reducerea calităţii serviciilor de asistenţă medicală şi socială. Aceşti factori au contribuit la creşterea ponderii segmentului populatiei de 60 de ani şi peste, precum şi la menţinerea la un nivel ridicat a ratei de dependenţă demografică, mai ales în zonele rurale. 

În anul 2005, populaţia ocupată a atins cifra de 9,85 milioane de persoane. 

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă situează România în 2005 la o distanţă de 12,3 puncte procentuale faţă de obiectivul Lisabona ce urmează să fie atins până în 2010 rata generală de ocupare de 70%. Pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor a atins 51,5% în 2005, cu 8,5% sub nivelul obiectivului Lisabona (60% în 2010) . 

Reducerea ocupării se află în legătură directă cu variaţiile creşterii economice insa rata ocupării afectată de perioada de creştere economică negativă (1997- 2000) / nu a putut fi influenţată prea mult de creşterea economică pozitivă înregistrată începând cu anul 2000. 

În mediul rural, în perioada 1999-2001, rata ocupării pentru grupa de vârstă 15-64 ani a înregistrat valori fără fluctuaţii majore, dar continuă să fie mai mare decât în mediul urban. 

Începând cu anul 2002, rata a scăzut exclusive pe baza micşorării grupei de pupulaţie cu vârste între 15-64 de ani ocupate în agricultură, respectiv de la 

64,2% în 2002 la 60,2% în 2005. Creşterea economică continuă înregistrată în decursul ultimilor ani ar putea conduce, pe de o altă parte, la o importantă scădere a ocupării în agricultură, şi implicit a ocupării în mediul rural. Aceasta poate conduce în viitor la o nouă structură a ocupării în mediul rural mai puţin bazată pe agricultură, şi posibil la o creştere a ocupării în mediul urban. 

Din perspectiva statutului ocupării, locuitorii din mediul rural angajaţi cu normă întreagă reprezentau 24,7% din totalul angajaţilor, aproximativ 86,3% din totalul lucrătorilor independenţi şi peste 94% din totalul lucrătorilor familiali neremuneraţi. 

De fapt, lucrătorii independenţi şi cei care nu primesc o retribuţie pentru munca depusă în gospodărie reprezentau, în 2005, 33,5% din totalul populaţiei ocupate, 89,8% din ei fiind din mediul rural. 

Concret, în mediul rural, numărul lucrătorilor independenţi în agricultură, silvicultură şi pescuit era de 1.429.000 de persoane, iar 1.179.000 lucrau ca muncitori neremuneraţi în gospodării, în timp ce numărul angajaţilor (remuneraţi) era de 116.000 de persoane. Principalele ocupaţii ale locuitorilor dinmediul rural sunt agricultura, silvicultura şi pescuitul (54,9%),precum şi artizanatul şi meşteşugurile (10,7%). 

În termeni de inactivitate, persoanele casnice reprezintă în mediul rural o proporţie de 53,1% din totalul de 1.264 mii persoane. Merită menţionat faptul că persoanele casnice sunt reprezentate exclusiv de femei. De asemenea, cel mai mare decalaj dintre zona rurală şi cea urbană în ceea ce priveşte numărul persoanelor casnice este înregistrat în cazul grupelor de vârsta cuprinse între 15-34 ani, unde în mediul rural se constată cele mai ridicate. 

Populaţia totală inactivă, în 2005, a fost de 11.790 mii personae (elevi, 

studenţi, pensionari beneficiari de asistenţă socială, casnice şi alţii), dintre care 5.665 mii persoane aparţin grupei de vârstă 15-64 ani. 

O resursă potenţială este reprezentată de cele 8.385 mii de persoane inactive (peste 15 ani) care au căutat un loc de muncă, dar care nu au fost disponibili pentru a munci sau care nu au căutat un loc de muncă dar erau pregătiţi să inceapă munca. 

Din punct de vedere al împărţirii pe sectoare economice 30,3% din persoanele angajate lucrau în 2005 în activităţi industriale şi în domeniul construcţiilor, reprezentând o proporţie în creştere faţă de 2002 (29,5%). Ponderea persoanelor ocupate îndomeniul serviciilor a avut o evoluţie crescătoare,de la 34,1% în 2002 la 37,5% în 2005. 

Intreprinderile mici şi mijlocii au avut o contribuţie importantă la crearea de noi locuri de muncă şi, implicit, la ocuparea forţei de muncă în România. Tendinţa de creştere a numărului personalului angajat în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii a început în anii ’90, iar numărul de angajaţi din marile companii a înregistrat scăderi importante. 

Capitolul 4 - Potenţialul demografic şi economic al judeţului Vâlcea 

Judetul Valcea este situat in partea central-sudica a Romaniei la 175 de km de Bucuresti si este asezat intre paralelele 48 28’ si 48 36’ latitudine nordica si intre meridianele 23 37’ si 24 30’ longitudine estica. 

Relieful include toate formele, de la munti inalti de 2300 m, in nordul judetului, Muntii Coziei, Muntii Capatinii, Muntii Lotrului, sectorul vestic al Muntilor Fagaras pana la dealurile, depresiunile subcarpatice si podisul piemontan cu o altitudine de cateva zeci de metri, in zona Dragasani. Principalul curs de apa care strabate judetul este raul Olt. Pricipalele tipuri 

de lacuri din judetul Valcea sunt cele de origine glaciara din bazinul superior al Lotrului (Zanoaga Mare, Calcescu, Iezerul - Parang, Gauri) si cele din bazinul Latoritei (Iezerul Latoritei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul), lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocnita (formate in urma prabusirii unor saline) si lacurile de acumulare de pe raul Olt si Lotru (Daiesti, Raureni, Govora, Vidra, Bradisor, Malaia, etc). 

Fiind dispus in trepte de la nord catre sud, relieful este cu precadere muntos si deluros. 

La 1 ianuarie 1999, populatia judetului era de 432.068 locuitori, din care: 177.800 traiesc in mediul urban. Densitatea este de 75 locuitori/kmp. In functie de nationalitate, populatia este structurata astfel (la recensamantul din 7 ianuarie 1992): romani (99,03%), romi (0,78%), alte minoritati (0,19%). Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala judetului, care are o populatie de cca. 119.000 locuitori 

Ca activitati economice principale se remarca: industria energetica, industria chimica, industria extractiva (petrol, carbune), turismul balnear, exploatarea lemnului, viticultura, cresterea animalelor iar ca activitati in expansiune: constructiile si turismul balnear. 

După revoluţia din 1989 unele ramuri industriale au inceput sa-şi restrângă activitatea astfel incât au apărut şi unele activitati in recesiune şi anume: industria extractiva (bazinul carbonifer Berbesti-Alunu), industria prelucratoare, industria chimica, constructii de masini, exploatarea si prelucrarea lemnului, agricultura, cresterea animalelor. 

Desi in ultimii 3 ani nu s-au mai inregistrat inchideri de intreprinderi semnificative, productia industriala s-a redus an de an ca urmare a restrangerii activitatii si dimensiunilor unitatilor (extractia 

carbunelui - 35%, prelucrarea lemnului - 23,2%, fabricarea incaltamintei - 27,7%, industria chimica - 14,8%). (sursa: Directia Judeteana de Statistica Valcea) 

In ceea ce priveste comunitatea de afaceri, incepand din 1991, au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750 persoane fizice care desfasoara activitati economice. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest tip de societati fiind majoritare in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre domenii economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual. 

Capitolul 5 

Situaţia judeţului Vâlcea în momentul momentul trecerii de la economia de stat la economia de piată 

Economia judeţului Vâlcea are un profil industrial-agrar. Repartizarea activităţilor economice pe teritoriul judeţului scoate în evidenţă o puternică dezvoltare a industriei în municipiile Râmnicu Vâlcea şi Dragăşani, cultura vitei de vie şi a culturilor în sud, iar în zona de nord prepomderenţa este pomicultura şi silvicultura. 

Rolul predominant în economia judeţului îl deţine industria. În totalul acestetia, la nivelul anului 1999, îndustria extractivă deţinea o pondere de 8%, industria prelucrătoare de 79,2%, iar industria de energie electrică, termică, captare, tratare şi distribuire a apei de 12,8%. 

În cadrul industriei prelucrătoare, industria chimică deţinea o pondere în totalul de 44,3% faţă de 45,8% cât era în anul 1999. 

Capitolul 6 

Politicile economice şi efectele aplicării lor în perioada 1997 – 2002 în judeţul Vâlcea 

În 1997-2002 s-a promovat un set de politici restrictive, în scopul declarat al asanării economiei, urmărind ca într-o etapă ulterioară să se reânceapă o creştere economică consistentă. 

Tendinţele ce s-au maifestat în această perioadă şi care ne influenţează si astăzi, în mod negativ evoluţia au fost aspectate de urmatoarele fenomene: 

- tendinţa de scădere a populaţiei în judeţul nostru ajungând de la 435 274 locuitori in 1996 la 430 713 locuitori, cu aproape 5 mii mai puţini; 

- degradarea a stării de sănătate a populaţiei din judeţ; 

- cresterea fenomenului infractional; 

Aceste fenomene se petrec , după cum se vede, pe un fond de depreciere a calităţii vieţii, ce se leagă nemijlocit de proasta gestiune economică practicată de guvernele post decembriste. 

Consecinţele sociale ale acestor politici economice defectoase, se concretizează într-o rată a şomajului care la sfârşitul lui decembrie 2000 a fost de 12,6% în Vâlcea, fiind mai mare de două procente decât cea înregistrată pe ţară, respectiv de 10,5%. 

Cu cei 25 694 de şomeri ne situăm pe locul 10 într-o ierarhie a celor mai defavorizate judeţe din acest punct de vedere. 

Într-o perioadă în care populaţia judeţului scade, când numărul salariaţilor scade dramatic (ajungând la 86 mii dintr-un total al populaţiei active de 204 mii persoane) într-o perioadă când declinul producţiei industriale şi agricole din judeţul nostru este evident, singurii indicatori care inregistrază creşteri sunt, după cum se vede, cei ai şomajului şi ai numărului de pensionari; astfel, dacă în 1997 aveam 80 mii de pensionari, în 1998 

aveam 83 mii, 86 mii în 1999 pentru ca să ajungem la un total de 92 mii de pensionari de asigurări sociale în 2000, respectiv 2002 de 98 mii pensionari de asigurări sociale. 

În ce priveşte producţia fizică industrială, judeţul Vâlcea se situa în anul 1998 pe locul 1 pe ţară la producţia de sodă caustică (64,6% pondere), producţia de sodă calcinată (73,4% pondere) şi var (19,2%). La producţia de antidăunători ocupa locil 3 pe ţară (14,7%), la plăci fibrolemnoase locul 5 pe ţară (1,4% pondere), iar la cherestea locul 6 (6% pondere). 

În industria uşoară, la productia de încălţăminte din piele, cu 1745 mii perechi realizate în anul 1998, judeţul Vâlcea ocupa locul 6nîn economia naţională, deţinând o pondere de 5,6%. 

În agricultură, cu o suprafaţă de 246,3 mii hectare în anul 1998, judeţul Vâlcea se situ ape locul 38 pe ţară, având o pondere de 1,7%. 

La producţia de grâu şi secară, cu numai 29,2 mii tone obţinute în anul 1998, Judeţil Vâlcea se situa pe locul 38 pe ţară, având o pondere de numai 0,16% însă la producţia medie la hectar (2780 tone) ocupă locul 7. 

La producţia de porumb boabe, respective, 128,2 mii tone, se situează pe locul 29 pe ţară, cu o pondere de 1,5% iar producţia medie la hectar (3655 tone) pe locul 2, după judeţul Călăraşi. 

În ceea ce priveste zootehnia, la efectivele de bovine (96 mii de capete), judeţil Vâlcea ocupa în anul 1998 locul 10, cu o pondere de 3,1%, la porcine ocupă locul 18 pe ţară (2,0% pondere), iar la ovine se situ ape locul 27 (1,9% pondere). 

În turism, judeţul Vâlcea ocupa locul 2 pe ţară în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (11 388 locuri), după judeţul Constanţa, iar din punct de vedere al numărului de unităţi de cazare turistică se situa pe locul 5 pe ţară, dupa judeţe În 1997-2002 s-a promovat un set de politici 

restrictive, în scopul declarat al asanării economiei, urmărind ca într-o etapă ulterioară (neprecizată în timp) să se reânceapă o creştere economică consistentă. 

Capitolul 7 

Necesitatea restructurării industriei vâlcene forţa de muncă în perioada restructurarii 

Consiliul Judeţean Vâlcea, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, armonizează măsurile prevăzute în Programul de guvernare şi în Strategia Guvernamentală, cu activităţile desfăşurate în cadrul unităţilor administrativ – teritoriale din judeţ, în conformitate cu atribuţiile şi cu responsabilităţile ce le revin, potrivit legii. 

Strategia „judeţeană” se circumscrie Strategiei naţionale de dezvoltare, are la bază situaţia actuală a dezvoltării pe domenii de activitate, identificarea problemelor de fiecare domeniu, pe localităţi sau zone geografice, formulându-se principalele direcţii de acţiune pentru soluţionarea problemelor identificate. 

Obiectivul general al strategiei judeţene este creşterea calităţii vieţii locuitorilor judeţului prin relansarea economică,perfecţionarea si dezvoltarea serviciilor publice. 

De asemenea se are in vedere adaptarea tuturor activitatiilor la conditiile pietei astfel incat sa se raspunda la cerere si nu in ultimul rad sa scada numarul de someri rezultat in urma restructurarilor masive din intreaga industrie valceana. 

Capitolul 8 

Evoluţia economico-socială a judeţului vâlcea până la nivelul anului 2006 

Conform datelor Institutului National de Statistica (luna septembie 2006), activitatea economica la nivel national este caracterizata prin mentinerea unui trend ascendent fata de aceleasi perioade ale anului 2005. Acest trend este de natura sa confirme persistenta unui climat de consolidare a stabilitatii principalilor indicatori economici, mai accentuat in activitatile din constructii, comert cu amanuntul, servicii, dar si din industrie. La aceasta situatie au contribuit conditiile favorabile generate de cota scazuta inregistrata de rata inflatiei, evolutia câstigurilor salariale, inclusiv a câstigului real, precum si nivelul relativ mic al somajului. 

La nivelul judetului Vâlcea, productia industriala (principalul indicator economic) este caracterizata de ponderile considerabile ale industriei chimice si energetice, respectiv 46,49% si 18,3%. 

Conform datelor Directiei Judetene de Statistica Valcea, indicele productiei industriale a inregistrat o crestere substantiala fata de aceeasi perioada din 2005, fiind mai mare decat media pe tara. 

Imbunatatirea starii economice a judetului a determinat si o redresare a gradului de ocupare a populatiei. Astfel, in privinta fortei de munca, la nivelul judetului Valcea s-a inregistrat o crestere a numarului de salariati, la nivelul lunii septembrie 2006 fata de septembrie 2005. 

Capitolul 9 

Direcţii strategice de dezvoltare a judeţului Vâlcea după anul 2006 

Procesul de reformă trebuie să se materializeze în primul rând în reorganizarea metodelor, procedurilor şi regulilor de gestionare astfel încât scopul şi obiectivele reformei instituţionale să fie îndeplinite conform tuturor indicatorilor. 

Principalele directii stategice ale judetului sunt: 

dezvoltarea capacităţii autorităţilor publice – atât la nivelul judeţului, cât şi al localităţilor de pe raza acestuia – de a soluţiona şi gestiona, în condiţiile legii, problemele comunităţilor locale pe care le reprezintă, în numele şi în interesul acestora; 

introducerea/extinderea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor prin dezvoltarea unui sistem informaţional integrat la nivelul judeţului; 

continuarea modificării de fond a raporturilor dintre administraţie şi cetăţean; 

cresterea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului 

realizarea Sistemului Integrat de Asistenţă Medicală şi Tehnică de Urgenţă Prespitaliceasă (SIAMTUP) în judeţul Vâlcea; 

cresterea protectiei mediului; 

imbunatatirea parcului auto; 

promovarea unor noi proiecte in zonele turistice; 

impadurirea zonelor afectate de eroziune; 

retehnologizarea zonelor industriale 

 

Capitolul 10 

Turismul o alternativă a dezvoltării economice şi sociale a judeţului Vâlcea 

Judeţul Vâlcea dispune de nu mai puţin de 3 din cele 9 staţiuni balneare din ţară, recunoscute pe plan naţional dar şi internaţional pentru potenţialul şi valoarea curativă. 

În majoritatea staţiunilor balneare, există infrastructură, însă, indiferent dacă aparţine sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Majoritatea spaţiilor de cazare sunt de două stele sau mai puţin. Există o supraofertă de cazare din punct de vedere cantitativ şi o lipsă de cazare din punct de vedere calitativ. 

Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor. În special, există oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunităţile locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate. 

Nu există informaţii oficiale cu privire la numărul de persoane angajate în sectorul turismului. Cu toate acestea se consideră că personalul angajat în prezent în industrie nu are adesea deprinderile şi pregătirea necesare pentru a-şi desfăşura activitatea la standarde internaţionale. 

Numărul de ghizi din turism, aproximativ 10 la nivelul judeţului este destul de scăzut şi reflectă slaba punere în valoare a patrimoniului turistic. 

În ceea ce priveşte instruirea personalului în specializări de turism, trebuie precizat că există Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Călimăneşti, care pregăteşte personal calificat în domeniu. 

Cu toate acestea, furnizorii de servicii de turism apreciază că resursele umane nu sunt suficient de bine pregătite. Astfel, se consideră că 

trebuie adaptată curicula de specialitate astfel ca să fie incluse mai multe stagii practice a calitatea. 

11. Modelul demografic al prognozei populaţiei active 

Ţinând cont de componenta economică a modelului, acesta devine dependent de următoarele componente care alcătuiesc populaţia totală şi migraţia populaţiei: 

Sporul populaţiei, proporţional cu: 

- PIB ( direct ) 

 

- Nivelul preţurilor ( invers ) ; 

Populaţia ocupată 

Migraţia populaţiei, proporţionale cu: 

- Procentul din PIB destinat dezvoltării pieţei muncii ( direct ) 

- Nivelul remunerării ( direct ) 

- Costul căutării unui loc de muncă ( invers ) 

- Nivelul impozitării ( invers ) ; 

Nivelul şomajului, proporţional cu: 

- Indemnizaţia de şomaj ( direct ) 

- Investiţiile ( invers ); 

Populaţia în vârstă de până la 15 ani 

Populaţia în vârstă de peste 64 ani 

 

Concluzii si propuneri 

Apreciez că, la nivelul factorilor de decizie, ar fi necesară o abordare care să includă următoarele puncte de vedere: 

Stimularea muncitorilor valceni plecaţi la muncă în străinătate pentru a reveni în zonă – creşterea salariilor (sistem de beneficii, facilităţi 

 

 

pentru crearea de firme, formare/reformare profesională, facilităţi pentru familii) 

• Evaluarea situaţiei migranţilor vâlceni: număr, structura pe meserii, ocupaţia, condiţii de muncă şi de locuire, câştigul salarial în ţările de destinaţie 

• Analiza situaţiei economice a judeţului şi evaluarea necesarului de forţă de muncă în judeţul Vâlcea 

• Realizarea unor proiecte de de dezvoltare regională 

• Realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului având în vedere potenţialul turistic din zonă 

• Încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii 

• Încurajarea dezvoltării întreprinderilor mari şi expansiunea acestora pe noi piete 

• Realizarea unor peoiecte de dezvoltare rurală astfel încât să crească numărul de salariati în mediul rural cât şi specializarea acestora pe anumite domenii de activitate. 

 

 

Template Design © Joomla Templates | GavickPro. All rights reserved.