Menu

SUPERSTIȚIA ca mijloc de MANIPULARE. Vezi care sunt mijloacele pe PROTECȚIE!

superstitii.jpg

Superstitia, asa cum este ea definita filologic, apare ca o credinta primitiva, bazata pe ramasite ale magiei si animismului, pe conceptii retrograde, neconforme cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea fortei spiritelor bune si rele, a miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor prevestitoare, numerelor fatidice etc.

Superstitia nu este altceva decat credinta in cauzalitatea supranaturala ca un eveniment duce la intamplarea altuia fara ca acestea doua sa fie legate in vreun fel unul de celelalt.

 Inca din secolul XVIII, aceste credinte erau ponegrite de filosofi si carturari, insa si de religie, pentru că magia, revelatiile, miracolele si supranaturalul erau considerate pacate. Acest termen este folosit cu precadere in mod peiorativ pentru a se referi la practici religioase altele decat cele preponderente in cultura etnica de care apartin, desi chiar si religia aceea poate avea un numar mare de credinte supranaturale. 

De obicei, superstitiile au legatura cu norocul, fiintele spirituale si profetiile, in special legate de evenimente viitoare ce vor avea loc si care sunt prevestite de evenimente ce nu au absolut nicio legatura cu acestea.

 Superstitia a aparut drept cuvant ce desemneaza evenimentele paranormale prin secolul XV, insa originile sale sunt latine. Inainte de aceasta insa, cuvantul desemna supravietuire sau uimire.

Religia este un bun exemplu al inaugurarii superstitiilor. Păgânii romani si greci aveau legaturi politice si sociale cu zeii lor, asa ca cei care se temeau de zei erau considerati sclavi. Tocmai de aceea, ceea ce ei numeau  superstitii erau de fapt  temerile mari ale credinciosilor in puterea zeilor pe care îi venerau. In prezent, atehismele bisericii Catolice considera ca superstitiile sunt pacatoase pantru ca in acest fel credincosii isi arata indoielile si neincrederea fata de Dumnezeu si de divinitatea sa si deci incalca cele zece porunci. 

Practicile superstitioase au fost vazute drept un exces de zel in ceea ce priveste religia.

 In folclor, superstitia reprezinta credintele traditionale ale oamenilor. Acestea contrasteaza destul de mult cu religia si cu teologia si liturghia crestina. Practicile superstitioase au inceput sa fie studiate inca din secolul XVIII si atunci s-a trecut la numirea lor drept  credinte ale poporului sau credinte traditionale.

 Credintele traditionale nu implica niciun sens derogatoriu al actiunilor infaptuite de oameni, pe cand folosirea termenului de practica superstitioasa desemneaza actiunea respectiva ca fiind una irationala ori respinsa de comunitate.

    Superstitia este considerata o influentare a actiunilor de catre oameni.

 Psihologul B.F. Skinner a realizat in 1948 un experiment pe porumbei in care el a gasit comportamente ale pasarilor pe care le-a numit superstitioase. Un aparat le dadea pasarilor mancare la intervaluri fixe, insa fiecare dintre ele avea propriul ritual: unul se invartea in cusca, altul isi invartea capul ca un pendul pentru a primi hrana mai repede. Acest studiu a fost insa blamat de alti psihologi care au gasit alte motive ale purtarii porumbeilor in acel mod.

    Efectul partial al amplificarii este termenul inventat de Skinner pentru a explica superstitia la oameni. Astfel, atunci cand oamenii fac o actiune si asteapta o amplificare, un sprijin la aceasta, fara sa fie obligati si fara ca un sprijin sa fie stiut dinainte, atunci oamenii isi formeaza o persistenta a respectivei actiuni. 

In mod similar, si selectia naturala imputerniceste tendinta ca oamenii sa genereze asociatii slabe. Daca exista avantaje ale supravieturii puternice, atunci acestea pot invinge asocierile incorecte si superstitioase."

In cartea lui Sigmund Freud, "Psihopatologia vietii cotidiene", acest neuropsihiatru de origine evreiasca sustine ca superstitia este de fapt o tulburare a mintii si a gandirii coerente.

Mintea unui superstitios este un hazard.

Iata ce crede Freud despre superstitie:

    “Nu cred ca un eveniment la aparitia caruia viata mea psihica nu are aport ma poate invata ceva despre aspectul viitor al realitatii ceva ce este ascuns, cred insa ca o manifestare neintentionata a propriei mele activitati psihice imi dezvaluie ceva ascuns, ceva ce, la randul sau nu apartine decat vietii mele psihice, cred ce-i drept in coincidenta exterioara (reala), dar nu in hazardul interior (psihic).

    Superstitiosul, invers: el nu stie nimic despre motivarea actiunilor sale intamplatoare si a actelor sale ratate, el crede ca exista coincidente psihice, de aceea este inclinat sa atribuie hazardului exterior o insemnatate care se va manifesta in evenimentul real, sa vada in hazard un mijloc de exprimare pentru ceva ce afara ii este ascuns. 

Deosebirile intre omul superstitos si mine sunt 2: in primul rand, el proiecteaza inspre exterior o motivare pe care eu o caut inauntru, in al doilea el interpreteaza coincidenta printr-un incident, iar eu explic printr-un gand. Dar ascunsul la el corespunde inconstientului la mine, si compulsia de a nu lasa coincidenta sa treaca drept coincidenta, ci de a o interpreta, ne este comuna ambilor.”[2]

Freud despre omul paranoic:

    “Categoria coincidentei, a hazardului, a ceea ce nu necesita motivare, pe care omul normal o admite pentru o parte a propriilor sale acte psihice si acte ratate, paranoicul o respinge deci in aplicarea asupra manifestarilor psihice ale celorlalti. Tot ce remarca el la ceilalti este plin de importanta, totul este interpretabil. Oare cum ajunge el la aceasta concluzie? Proiecteaza probabil in viata psihica a celorlalti ceea ce in a sa proprie exista in mod inconstient, aici ca si in atatea alte cazuri similare. In paranoia sa se inghesuie sa ajunga la constiinta si multe din acele elemente care la oamenii normali si nevrotici sunt detectate abia prin psihanaliza ca fiind prezente in inconstient.”[2]

    “Faptul ca Psihopatologia vietii cotidiene reprezinta una dintre caile cele mai accesibile si cele mai agreabile de acces la psihoanaliza este atestat de o anecdota. 

Aflat in drum spre Statele Unite, insotit de Jung si Ferenczi, Freud are surpriza extrem de placuta de a descoperi ca unul dintre stewarzii de pe vapor citea cu pasiune tocmai cartea pe care o dedicase actelor ratate.” (Vasile Dem. Radulescu)

Aici vorbim si despre autosugestie, prin faptul ca o gandire superstitioasa duce de cele mai multe ori la o intoxicare a mintii. De exemplul superstitia cu taierea drumului de catre o pisica neagra, considerata de superstitiosi un lucru rau, asta ii va face chiar sa-si imagineze si sa-si proiecteze raul, care acesta de multe ori se intampla, nu pentru ca animalul acela este de vina, ci pentru ca superstitiosul si-a programat mintea in asa fel incat sa se intample, caci si-a imaginat cam cum va arata problema care o va întampina dupa ce i-a taiat pisica calea, deci creierul reptilian, deja a pus in miscare acea imagine, iar celelalte emisfere cerebrale nu fac nimic sa amorseze gandul provenit din creierul reptilian si asa se va ajunge la ceva tragic chiar, totul avand la baza o foarte puternica autosugestie negativa proprie a acelei persoane.

Rog persoanele cu mintea limpede, logica, rationala sa nu se lase influentati de catre persoane care vin si le spun ca vor pații cine stie ce probleme  daca nu face un anumit ritual invocat de acele persoane, sa nu faca nimic si mai mult decat atat sa contracareze incercarea de sugestionare prin ridiculizarea la maxim a persoanei care incearca sa sugestioneze superstitios o alta persoana. 

Persoana care urmeaza sa fie sugestionata prin superstitie o data ce va incepe sa fie amuzata si sa ia in deradere afirmatiile lipsite de logica care i se prezinta, atunci cele doua emisfere vor stapanii creierul reptilian, iar evenimente tragice si negative nu vor avea loc in viata acelei persoane sau chiar a dvs. care cititi articolul, daca in caz aveti predispunerea fata de superstitii."

 Articol preluat din http://www.fara-secrete.ro/superstitia-cea-mai-periculoasa-credinta-a-oamenilor-care-ii-face-sa-renunte-la-gandirea-logica-si-rationala/

The most visited gambling websites in The UK