Menu

Ce trebuia să știți neapărat despre viaţa Sfântului ILIE TESVITEANUL. Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri româneşti

f_350_200_16777215_00_images_Sf_Ilie.jpgPe 20 iulie Biserica Ortodoxă sărbătorește suirea la cer a Sfântului și Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul. Statisticile existente la nivel național arată că, din totalul celor aproximativ 22 milioane de români, peste 120.000 de persoane (cca 0,55%) poartă numele Sfântului Ilie.

Sfântul Ilie a devenit în mitologia populară un personaj aparte, cu o poveste diferită de cea propovăduită de creştinism. Un muritor bun la suflet, dar iute din fire, Ilie a fost ispitit de diavol să îşi ucidă părinţii sau, în alte variante, surorile ori întreaga familie. Pentru a-şi ispăşi păcatul de moarte, Ilie s-a supus la felurite cazne, ferecându-se vreme de 40 de ani într-un bordei sau beci, mergând în genunchi pentru a căra apă cu gura şi a uda un lemn putred, sau aruncându-se în flăcările unui rug alcătuit din lemne strânse din pădure timp de 9 ani.

Împăcat de pocăinţa şi durerea lui Ilie, Dumnezeu l-a ridicat la ceruri, l-a aşezat printre sfinţi şi  i-a dăruit un car de foc tras de 2 ori 4 cai înaripaţi şi un bici de foc cu care să facă prăpăd printre draci.

 

Tradiţii: Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Hora Sântiliei

 

Tradiţiile de Sfântul Ilie sunt destul de numeroase pe întreg cuprinsul ţării. De regulă se păstrează destul de bine în Banat sau în mijlocul Transilvaniei, pe vârful Muntelui Găina.

Ele încep să fie pregătite încă din ajunul acestei sărbători. Se spune că, înainte de această sărbătoare, gospodarii încep a se uda care mai de care pentru a chema astfel ploaia. O serie de spuse populare sunt rostite pentru ca Sfântul Ilie să se îndure şi să trimită ploaia pe pământ.

f_350_200_16777215_00_images_Tg_fete_Gaina.jpgO altă tradiţie de Sfântul Ilie are loc pe Muntele Găina, unde se organizează Târgul de Fete. De Sfântul Ilie, toţi băieţii, fetele, sau bătrânii se adună în vârf de munte pentru a cânta, dansa şi a se distra. Mulţi dintre cei ce se întâlnesc aici ajung să se căsătorească. Această tradiţie are drept scop adunarea tuturor populaţiilor săteşti din aceste regiuni, fiind destul de puţini oameni, iar satele foarte răsfirate. În acest mod, localnicii ajung să se împrietenească unii cu ceilalţi şi să se cunoască.

Hora Sântiliei este o tradiţie prenupţială, din mediul pastoral. Ciobanii, care la această dată trebuiau să coboare cu turmele de la stână, le aduceau fetelor iubite o furcă de tors cioplită de ei cu desene şi un caş (Jud. Covasna) şi le luau la joc în horă.  Fetele nu puteau fi peţite, deci nu se puteau mărita, dacă nu erau băgate de flăcăi  în această horă şi mai aşteptau încă un an până la următorul Sântilie.

În această zi nu este bine să se lucreze. Orice om care nu respectă sărbătoarea este pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie, cu furtună sau grindină peste ogoarele ori grădina lui. În unele zone , există chiar şi interdicţia de a se aprinde focul în vatră pentru gătitul mâncării. 

De asemenea, tradiţia mai spune că azi se rostesc cuvinte pentru chemarea ploilor, în aşa fel încât Sfântul Ilie să se îndure de recoltele secetoase şi să le stropească cu multă apă sănătoasă, venită parcă tocmai de la el, de sus, din ceruri…

 

Superstiţii şi credinţe populare 

 

- Atunci când tună sau fulgeră, Sfântul Ilie a mai omorat un drac. Tunetul ar fi zgomotul făcut de carul lui atunci când se hurducăie prin ceruri, iar trăsnetul e  biciul său de foc atunci când îi doboară pe draci. 

- Dacă sunt tunete de Sfântul Ilie, alunele şi merele vor fi viermănoase.

- Dacă plouă de Sfântul Ilie, ploaia nu va înceta vreme de 20 de zile. 

- Dacă este furtună, geamurile şi uşile casei trebuie să fie bine închise, pentru a nu intra în casă vreun drac fugărit de sfânt.

- Pe vreme de furtună nu este bine să îţi găseşti adăpost sub un carpen; în el preferă să se ascundă dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie. 

- Să nu porneşti la drum în ziua de Sfântul Ilie. 

- Atunci când tună, oamenii trebuie să se închine, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu. 

- Paloşul Sfântului Ilie are un tăiş din aur şi celălalt din argint. Atunci când îşi foloseşte tăişul de aur, aduce mana, iar când loveşte cu cel de argint, aduce grindina.

- Dacă se arată vreme de furtună, trebuie să aprinzi tămâie în casă, ca nu cumva să fie vreun drac adăpostit înlăuntru şi să atragă astfel fulgerele Sfântului Ilie.

- Pentru a se pune la adăpost de biciul de foc al Sfântului Ilie, diavolii se pitesc pe pământ, sub streşinele caselor, în copaci, în turlele bisericilor sau în trupurile animalelor. Din acest motiv, nu ţi se recomandă să laşi afară animale, mai ales câini, pisici şi capre. 

- În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele îşi pot ghici ursitul. Pentru aceasta ele merg pe câmpuri, se dezbracă în pielea goală şi se tăvălesc prin cânepă. Dacă în acea noapte ele visează cânepă verde, înseamnă că se vor mărita cu un bărbat tânăr; dacă în vis le apare cânepă uscată, sunt sortite unui soţ bătrân. 

- În dimineaţa zilei de Sfântul Ilie se culeg plante de leac, dar şi ierburi de farmece şi vrăji. Acestea din urmă  trebuiau udate de sângele unui cocoş taiat deasupra lor. 

- Busuiocul adunat cu acest prilej este pus la uscat sub streşini, în cămări sau poduri, ori este adus la biserică pentru a fi binecuvântat şi aşezat la icoane, după care este ars. Cenuşa busuiocului este păstrată în casă pentru a lecui copiii de bubele rele apărute în gură. 

- Până în ziua Sfântului Ilie nu este îngăduit să se mănânce mere şi nu este voie ca acestea să se loveasca unul de celalalt, întrucât lucrul ăsta aduce grindina. Pe data de 20 iulie se aduc mere în biserică pentru sfinţire, aceste fructe speciale devenind de aur pe cealaltă lume. 

- Tot acum se celebrează "Moşii de Sfântul Ilie", prilej de comemorare a copiilor morţi, când se dau mere de pomană copiilor din vecini sau celor întâlniţi în cale. Dacă pomul din care se dau merele a fost scuturat, sau dacă s-au luat ori mâncat mere din el înainte de 20 iulie, Sfântul Ilie va arunca cu grindină pe pământurile celor ce au păcătuit astfel. 

- De Sfântul Ilie are loc "retezatul stupilor", adică cea dintâi recoltare a mierii de albine din an, cu condiţia ca ziua de 20 iulie să nu pice duminică, luni, miercuri ori vineri. 

 surse:  www.diane.ro, www.traditiidinromania.ro, www.wikipedia.org

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN