Cozonacul nebuniei crește și nu se mai oprește
- Written by Criterii
- Category: National
Este un concurs în Occident pe tema cine ia măsuri mai demente pentru distrugerea unor valori precum: adevărul, cinstea, frumosul, normalul, libertatea.
Pentru că epistemologic totul poate fi considerat relativ în materie de valori, singurele criterii valide sunt tradiția și cultura mare, ambele aflate în suferință. Lipsa culturii umaniste a decidenților și a clasei medii, consecință a sistemelor de învățământ utulitariste, a atras negarea tradiției, lăsând locul liber pentru orice aberații.
Cum proliferează aberațiile ? Prin mecanismele psihologiei de grup în care concurența joacă rolul principal, fiecare membru încercând să se facă remarcat prin adăugarea la prostiile existente a unei prostii și mai mari.
Acest drum al nenorocirii este pavat de finanțările venite din partea celor interesați de o distopie sau alta, ei înșiși fiind distopici în gândire.
Joacă democrația un rol ? Evident că da, fiind ingredientul care face ca totul să aibă acoperire ideologică, iar cozonacul nebuniei să crească liber. De precizat că democrația fără valori generează haos.
Fiindcă a fost depășit pragul critic al imbecilității, iar revenirea la libertate pare imposibilă, întrucât adevărul este post – adevăr, cinstea, frumosul și normalul fiind înlocuite de numărul de like-uri pe Facebook, este de așteptat o glaciațiune a umanității care să dureze zeci, dar mai degrabă sute de ani.
Nici în Orient lucrurile nu stau mai bine, dacă luăm ca reper state precum India, Coreea de Sud, Japonia, Vietnam, unde din tradiții a rămas un erzaț nevrotic.
De așteptat ca Rusia și China să ajungă, mai devreme sau mai târziu, la aceeași configurație axiologică precum Occidentul, mai puțin simulacrul de libertate.
Va cuprinde glaciațiunea axiologică întreaga umanitate ?
În pofida unor oaze de optimism, cred că procesul este declanșat și de neoprit.
Consecința cea mai gravă este că sporește riscul ca nimeni să nu mai facă nici măcar deosebirea nu doar între adevăr și minciună, ci și dintre viață și moarte.
Gheorghe Smeoreanu
