Menu

Contrar prejudecăţii, pădurile ocupă azi o suprafaţă mai mare decât în 1990- Interviu cu Gheorghe Mihăilescu, director general Romsilva

f_350_200_16777215_00_images_mihailescu_director_general.jpg

 

 

 

 

 

 

 Domnule director general, problema defrișărilor ilegale a atins gradul unei psihoze naționale. Vă rog să ne spuneți dacă este întemeiată această stare de spirit.

În spațiul public se vehiculează foarte intens termenul de „defrișare ilegală” atunci când se discută despre tăierile autorizate de arbori. Din punct de vedere tehnic însă, noțiunea de defrișare reprezintă cu totul altceva. Aceasta constă în tăierea integrală a vegetației forestiere și schimbarea destinației terenului respectiv, care devine fie teren agricol, fie teren cu construcții sau cu alte destinații în afara celei forestiere.
Ultimele discuții care au apărut în spațiul public cu privire la așa-zisele “defrișări ilegale” sunt generate de datele care au rezultat din Inventarul Forestier Național (IFN) realizat de Institutul Național de Dezvoltare-Cercetare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Cu privire la rezultatele Inventarului Forestier Național, sunt exprimate mai multe opinii și puncte de vedere, unele divergente, inclusiv din partea entităților științifice de prestigiu în silvicultura românească.
Punctul nostru de vedere cu privire la volumul de lemn recoltat anual, care este principalul subiect de discuție în momentul de față, este că informațiile furnizate de IFN trebuie interpretate în sensul a ceea ce reprezintă în realitate și exact în maniera în care acestea au fost obținute. La întâlnirea din data de 09.11.2019, care a avut loc la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, s-a vorbit de faptul că volumul de lemn recoltat anual din păduri evidențiat de IFN, este de 38,69 milioane mc. Acesta reprezintă volumul arborilor întregi. Ca urmare, acest volum include atât partea subterană a arborilor (rădăcinile, cioata subterană), cât și partea supraterană, inclusiv crăcile subțiri, vârfurile și partea de biomasă care nu este expediata și nu pleacă din pădure.
În aceste condiții, pentru anul 2018 avem următoarele date.:
• 19,46 milioane mc reprezintă volumul de lemn rotund raportat de profesioniști ca fiind recoltat, vedeți raportul statistic (Institutul Național de Statistică) pentru anul 2018 ;
• 9,67 milioane mc, respectiv 25% din volumul recoltat ca arbori întregi (38,69 milioane mc), reprezintă volumul biomasei care rămâne în pădure (rădăcini, cioate, crăci, vârfuri, fitomasă, etc);
• 7,10 milioane mc reprezintă eliminarea naturală de lemn înregistrată în arborete ca urmare a concurenței intra și interspecifice. Această eliminare este estimată de specialiști in întreaga Europa la 1 mc/an/ha;
• 2,25 milioane mc este volumul estimat ca recoltat de către populație din proprietățile lor, volum care nu este raportat statistic. (2.248.000 ha x minimum 1 mc/ha).
În concluzie, se poate observa că suma volumelor de mai sus care este de 38,48 milioane mc, este sensibil egală cu volumul evidențiat de IFN (38,69 milioane mc), ceea ce susține și argumentează punctul nostru de vedere cu privire la interpretarea corectă a informațiilor furnizate de Inventarul Forestier Național

Cifrele sunt cele care conving aproape întotdeauna. Vă rog să ne vorbiți despre pădurea românească în cifre. De pildă, câte hectare aveau pădurile mature în diverse perioade istorice și ce suprafață ocupă acum. Oferiți-ne cifre care ne pot oferi o imagine obiectivă asupra situației.

Regia Națională a Pădurilor-Romsilva vă poate oferi doar informații privind fondul forestier proprietate publică a statului pe care îl are în administrare și a cărui suprafață s-a redus treptat, odată cu punerea în aplicare a legilor retrocedării.
Dacă în anul 1990 statul avea în proprietate 6.341.260 hectare, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva administrează în prezent doar 3.135.927 hectare fond forestier. Din datele comunicate public de IFN, pădurile ocupă în România o suprafață de 6.929.047 hectare, suprafață care a crescut semnificativ față de anul 1990.
Datele despre distribuția pădurilor pe specii, clase de vârsta, clase de calitate și multe alte elemente cantitative și calitative sunt publicate de Romsilva pe pagina sa de site.( www.rosilva.ro ) și invit cititorii dvs.să o consulte acolo găsind multe date și informații.

Se vorbește despre necesitatea unei legi care să interzică total tăierile în pădurile din România. Este necesară, este firească ?

Interzicerea tăierilor autorizate în păduri ar însemna pierderea unei resurse regenerabile ( lemnul) extrem de necesară oamenilor, resursa naturală cu amprenta de carbon zero, și implicit degradarea pădurilor , uneori cu consecințe iremediabile.
O astfel de inițiativă denotă, pe lângă o necunoaștere totală a domeniului, o nerecunoaștere a științei și doctrinei silvice românești. A opri tăierile înseamnă a opri aplicarea prevederilor amenajamentelor silvice, amenajamente care in România sunt întocmite de peste 150 de ani, singurele planuri care au fost reînoitr din 10 in 10 ani, indiferent de regimul politic din țara, și in care este sintetizată toată știința silvică românească. Datorită acestor planuri de conducere a pădurilor și datorită muncii silvicultorilor de peste 150 de ani, România are în momentul de față unele din cele mai valoroase păduri la nivelul Europei.
Ca urmare, punctul nostru de vedere este că o lege care ar interzice tăierile autorizate în păduri, ar aduce pagube mult mai mari decât toate acțiunile ilegale de păduri despre care se discută în spațiul public în ultima perioadă ( care in calitatea mea de profesionist spun că există )! Cine le neagă fie nu cunoaște realitatea românească, fie o ignora . Importantă este mărimea acestor acțiunii ilegale, constatarea lor, sancționarea cu celeritate a acestora și luarea măsurilor de remediere .

Aveți deja o bună perioadă de timp în fruntea Romsilva. Care au fost principalele măsuri pe care le-ați luat ?

f_350_200_16777215_00_images_mihailescu_int_4.jpgÎn luna octombrie a acestui an s-a împlinit un an de când am preluat funcția de director general al Romsilva și în acest interval de timp mi-am dus la îndeplinire toți indicatorii trasați prin contractul de mandat.
Ca măsuri principale pe care le-am luat în perioada acestui mandat, menționez câteva:
• transparentizarea activităților desfășurate, a deciziilor luate și a argumentelor avute în vedere, prin promovarea activităților noastre atât în mass media, cât și în Social Media. Am invitat în multiple rânduri, organizațiile de mediu în urma sesizărilor făcute de acestea în spațiul cu privire la potențiale tăieri neautorizate în pădurile gestionate de Romsilva, să verificăm împreună aceste locații. Rezultatele acestor verificări au arătat că legislația în domeniu nu a fost încălcată. De asemenea, am invitat comunitățile locale să se implice, alături de noi, în acțiunile de gestionare a fondurilor cinegetice, am lansat o invitație către toate persoanele interesate de tăierile neautorizate in fondul forestier de stat să ne însoțească în teren pentru a participa la verificări in teren.
Totodată, am prezentat oferta de masă lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2020 și calendarul organizării licitațiilor principale în cadrul unui eveniment public la care au participat reprezentanți ai Asociației Forestierilor din România, ai Asociației Producătorilor de Mobilă din România și ai operatorilor economici din domeniul exploatării și prelucrării lemnului.
Am intensificat, în acest an, dialogul cu organizațiile non-guvernamentale și instituțiile internaționale, precum Comisia Europeană, UNESCO și IUCN și a organizat mai multe acțiuni pentru a spori gradul de transparență a instituției. După participarea mea la întâlnirea comitetului UNESCO, din luna octombrie a acestui an, la Viena, experți ai IUCN și UNESCO au desfășurat o vizită de lucru în luna noiembrie în România pe raza componentelor UNESCO din Parcurile Naționale Domogled-Valea Cernei și Cheile Nerei-Beușnița din cadrul Romsilva. Cu această ocazie, experții Herve LETHIER din cadrul IUCN World Heritage și Clemens KÜPPER de la UNESCO World Heritage au acceptat invitația mea pentru o întâlnire de lucru la sediul regiei, în cadrul căreia s-au prezentat concluziile acestei vizite în teren.
• am creat o platformă profesională de dialog pentru toți factorii interesați de sectorului forestier, de la cei din industria exploatarea lemnului, industria de prelucrare, sindicate, organizații de mediu active, asociații profesionale și studenți la silvicultură.
Prin această platformă ne-am propus să stabilim un cadru oficial de dezbateri și discuții pentru consolidarea dialogului în cadrul sectorului forestier, pentru elaborarea unui viziuni privind dezvoltarea sectorului forestier românesc pentru perioada 2020 – 2030, în contextul european și mondial, dezbateri pe tema legislației silvice, asigurarea suportului profesional pentru factorii decizionali și identificarea surselor de finanțare în domeniul forestier. Anul acesta ne-am întâlnit deja de 3 ori și următoarea etapă este programată pentru luna ianuarie a anului 2020.
• am dezvoltat un proiect de educație forestieră prin elaborarea de manuale pentru școli și grădinițe, ghiduri pentru culegătorii de fructe de pădure și ciuperci, pentru micii proprietari de păduri.
Toate aceste materiale sunt în lucru și vor contribui, în anii următori, la o mai bună înțelegere și la o schimbare a atitudinii societății față de păduri și silvicultură.
Suntem martori la schimbări majore în sectorul forestier, cauzate de factori globali, naționali și locali, drept urmare este necesar ca educația forestieră să se adapteze la aceste schimbări și să ofere tuturor actorilor implicați, competențele și instrumentele necesare pentru a face față noii realități.

f_350_200_16777215_00_images_mihailescu_int_1.jpgAm dat startul, la Brașov, la o campanie de suflet intitluată ”UN COPIL – UN BRĂDUȚ: O PRIETENIE PE VIAȚĂ”, despre care pot spune că îmi doresc să devină o tradiție. De la debutul campaniei și până în present, această campanie a fost desfășurată în zeci de școli, atât în București cât și în țară și au participat mii de elevi.
Această campanie isi propune responsabilizarea copiilor fata de natura, crearea unei legaturi trainice cu padurea, educatia forestiera prin implicarea acestora in actiunile de plantare, dar si socializare. In acest demers, parintii, rudele, prietenii sunt invitati sa dea o mana de ajutor tuturor copiilor care vor face parte și pe viitor din actiunea de plantare.
Conceptul Campaniei ”UN COPIL – UN BRĂDUT, O PRIETENIE PE VIAȚĂ” este simplu! Orice companie, asociatie, fundatie, sau persoana fizica, poate achizitiona un „bradut”, care va fi plantat in ghiveci de catre un copil, ingrijit cu atentie si ajutat sa ajunga, in primavara anului viitor, tocmai bun de plantat in mediul lui natural, acolo unde ii este locul! Specialistii Romsilva pun la dispozitie toata experienta, tot talentul si toata priceperea dar si rodul muncii lor.
Partenerii care au sustinut acest proiect alaturi de Romsilva, au beneficiat de asistenta tehnica de specialitate din partea silvicultorilor, de expunere a numelui si imaginii (logo si denumire partener) in toate materialele de promovare a evenimentului, precum si prezentarea parteneriatului in mediul online.
Lansarea oficiala a Campaniei a avut loc la Scoala Gimnaziala 30 din Brasov, pe 6 noiembrie a.c., la eveniment participând peste 1.000 de elevi de toate vârstele.
• am implementat noul standard național de certificare a managementului forestier. 2,4 milioane ha păduri din totalul de 3,1 milioane hectare sunt certificate din punctul de vedere al managementului forestier ceea ce confirmă că Romsilva administrează corect pădurile date în gestiune.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva deține certificate pentru managementul forestier la cel mai înalt nivel internațional pentru 79,23% din suprafața fondului forestier proprietatea publică a statului, respectiv 2.485.912 hectare, pe raza a 229 ocoale silvice. Recent s-a desfășurat cu succes cea de-a patra vizită anuală de monitorizare la Direcția Silvică Maramureș și una la Direcția Silvică Covasna, iar rezultatele sunt foarte bune.
• am asigurat continuitatea produselor lemnoase și nelemnoase pe care Regia Națională a Pădurilor - Romsilva le pune pe piață, venind astfel în sprijinul beneficiarilor acestor produse am prezentat în rândul studenților facultăților de silvicultură din Brașov și Suceava proiectul ”Romsilva, un angajament pentru generațiile viitoare!” care se derulează în parteneriat cu universitățile ce pregătesc specialiști în silvicultură sau în alte domenii de interes, precum economie sau științe juridice, tinerii absolvenți putând opta pentru un viitor profesional în cadrul Romsilva. Cu această ocazie, studenții din anii terminali au aflat despre oportunitățile unei cariere în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. De curând am publicat rezultatul final privind recrutarea candidaților în vederea ocupării posturilor vacante de ingineri silvici stagiari. Pentru a duce la bun sfârșit demersul de a-i coopta pe cei mai buni, Regia va angaja, într-o primă etapă 46 de ingineri silvici stagiari din cei declarați admiși.
am dezvoltat serviciile și oferta de produse, altele decât masa lemnoasă, reducându-se astfel dependența de piața lemnului, piață care în ultima perioadă a suferit evoluții majore, în sens negativ.
• Acțiuni sunt multe,foarte multe dar mă opresc aici pentru ca ar trebui sa va ocup toată revista dvs pe care o citesc cu plăcere și știu că scrieți din toate domeniile de activitate.

Vă mulţumesc.

Gheorghe Smeoreanu

 

 

 

 

 

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN
The most visited gambling websites in The UK