Lovitură de măciucă pentru Kovesi. Iată, pe puncte, câte minciuni a spus în PE
- Written by Criterii
- Category: National
Monitorul Justiţiei publică o analiză pe puncte în care arată ce întrebări a primit Kovesi în comsia LIBE, ce răspunsuri a dar şi care est realitatea de fapt.
„Laura Codruţa Kovesi a răspuns în faţa Comisiei LIBE din Parlamentul European mai multor întrebări, afirmaţiile privind justiţia din România putând fi verificate uşor la o simplă căutare. Aflaţi în Monitorul Justiţiei câte dintre răspunsuri se confirmă.
Redăm, mai jos, câteva dintre întrebările pe care le-a primit Laura Codruţa Kovesi de către deputaţii din Parlamentul European, precum şi răspunsurile sale, dar şi situaţia de fapt.
ÎNTREBARE: Puteţi să ne explicaţi în ce mod îndepliniţi toate cerinţele impuse pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, articolul 14 din regulament. Mă refer în special la faptul că independenţa trebuie să fie mai presus de orice îndoială şi că deţineţi toate calificările necesare pentru cele mai înalte funcţii.
KOVESI: Vă mulţumesc că pot lămuri unele informaţii false care au circulat. În momentul depunerii candidaturii, am verificat cu exactitate toate criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce priveşte condiţiile privind gradul profesional, articolul 54 din legea 303/2004 care reglementează condiţiile ca un procuror general sau un procuror-şef al DNA trebuie să le indeplinească sunt îndeplinite. Şi anume: Sunt patru condiţii: să ai vechime de 15 ani - am vechime de 15 ani - să nu fi colaborat cu serviciile de informaţii, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să ai calificativul de foarte bine la ultima evaluare. Am fost numită procuror general şi procuror-şef al DNA îndeplinind condiţiile legale fără a avea gradul profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile, legea stabileşte de a nu fi fost colaborator în sensul de poliţie politică şi nu este prevăzută ca o colaborare instituţională care poate să apară în exercitarea activităţii de procuror.
SITUAŢIA DE FAPT: Potrivit Jurnalului Oficial al UE, un procuror poate candida la funcţia de şef al Parchetului European dacă întruneşte mai multe criterii, între care şi cea privind experienţa profesională: „să fie membri activi ai parchetului sau ai magistraturii şi să deţină calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al autorităţilor judiciare din statele lor membre”.
Concret, Laura Codruţa Kovesi are grad de parchet de tribunal, iar CSM i-a respins cererea de recunoaştere a gradului profesional de parchet general. Kovesi a ocupat poziţiile de şef al Parchetului General şi al DNA prin numire, iar după ce părăseşte aceste funcţii, ea se întoarce la parchetul de unde provine, ceea ce înseamnă că are grad aferent DIICOT. Ea este în continuare delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă rămâne cu gradul de parchet de tribunal.
În privinţa sancţiunii disciplinare, Kovesi a fost cercetată disciplinar în mai multe lucrări ale Inspecţiei Judiciare, însă Secţia pentru procurori a CSM le-a respins. Pe rolul judecăţii din CSM se mai află lucrări pe numele lui Kovesi pentru care încă nu au fost dispuse pronunţări.
ÎNTREBARE: Consiliul Europei a spus că serviciile secrete nu ar trebui să facă parte din urmărirea penală. Nu vreau să vă simţiţi atacată. (...) Este adevărat că SRI a făcut parte din echipe mixte care nu numai că au dat tehnica, dar chiar au selectat probele în dosarele pe care le-aţi instrumentat?
KOVESI: Vreau să rectific - ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au existat sesizări venite de la SRI aşa cum e prevăzut în lege. (...) Ofiţerii SRI nu au administrat probe, ele au fost administrate de procurori şi s-au verificat în faza judecăţii.
SITUATIE DE FAPT - Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani. Printre obiectivele cooperării se numără "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2". La rândul său, articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.
Tot în acest sens poate fi menţionată şi declaraţia fostului secretar general SRI, Dumitru Dumbravă, potrivit căreia justiţia şi instanţele din România sunt câmp tactic pentru Serviciul Român de Informaţii.
ÎNTREBARE: Cum explicaţi că 40% din cazurile pe care procurorii din subordinea dumneavoastra le-au dus în instanţă s-au soldat cu achitări?
KOVESI: Procentul de 40% de achitări e fals, în fiecare an procentul de achitări e afişat pe site-ul instituţiei, e între 10 şi 13%. Probabil vă referiţi la cel de săptămâna aceasta (de la bilanţul pe 2018 al DNA, prezentat de şeful Direcţiei, Călin Nistor, n.r.), unde au fost 36% de achitări. Menţionez că de 6 luni nu mai fac parte din DNA, dar am citit acel raport de activitate. Rata reală e de 13,6%, diferenţa până la 36% sunt achitări datorate dezincriminării unor fapte penale, respectiv abuzul în serviciu.
SITUATIA DE FAPT: 79 de inculpaţi, mai mult de o treime din total, au fost achitaţi în 2018 ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu, având în vedere că fapta nu mai este infracţiune din cauza unor modificări legislative, a anunţat procurorul-şef interimar al DNA, Călin Nistor, la bilanţul instituţiei. Au fost achitaţi definitiv un număr de 123 inculpaţi din dosarele DNA, în afara celor menţionaţi anterior.
În 2017 (când Kovesi a fost şefa Direcţiei), potrivit raportului DNA, situaţia achitărilor definitive este în felul următor: 29 inculpaţi ca urmare a Deciziei CCR nr.405/2016, un inculpat ca urmare a gradului redus de pericol social al faptelor şi 92 de inculpaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social şi Decizia CCR nr.405/2016. Ponderea a fost de 12,2 %.
ÎNTREBARE: Pentru că aţi răspuns inexact, să nu spun că aţi minţit. CSM v-a dat un răspuns. Cum răspundeţi?
KOVESI: În ce priveşte gradul profesional, nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, dar condiţia prevăzută de lege nu are legătură cu gradul profesional. În situaţii similare, cei doi adjuncţi ai procurorului general precum şi alţi colegi care au fost în subordinea mea au primit grad profesional printr-o decizie a CSM sau prin decizie judecătorească. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat aceeaşi cerere, deşi în alte 7 cazuri, CSM a decis să se acorde acest drept sau în alte hotărâri judecătoreşti.
SITUAŢIE DE FAPT: Kovesi nu este singurul procuror refuzat de CSM în privinţa recunoaşterii gradului profesional aferent PÎCCJ. În aprilie 2014, procurorul Viorica Oltean, de la Parchetul de pe lângă Curtea de apel Târgu Mureş, a cerut recunoaşterea gradului profesional corespunzător PÎCCJ, ca urmare a activităţii sale din DNA. Plenul CSM a refuzat cererea.
În 22 noiembrie 2016, Cristian Nan (procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov la acel moment) a cerut recunoaşterea gradului PÎCCJ, la fel ca şi Mihail Aristotel Popa (Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, fost procuror şef serviciu în cadrul DNA). Ambele cereri au fost respinse de plenul CSM.
ÎNTREBARE: Cum vă veţi apăra independenţa? Cum veţi coopera cu restul procurorilor europeni şi naţionali?
KOVESI: Îmi voi apăra independenţa prin rezultatele pe care le-am avut până acum. În timpul activităţii mele am fost mereu independentă, am respectat legislaţia. Rezultatele vorbesc în numele meu. Împreună cu colegii, Am anchetat membrii din diferite partide politice, nu numai dintr-un anumit partid. De asemenea, am anchetat persoane bogate, cu poziţii importante, dar pentru că am fost independenţi am dus întotdeauna la bun sfârşit cazurile.
SITUAŢIE DE FAPT: Nu toate cazurile au fost finalizate de către procurori. Un exemplu în acest sens este o cauză de răsunet din Direcţie.
DNA a anunţat, în februarie 2018, stadiul dosarelor Microsoft, menţionând că acuzaţiile faţă de foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu au fost clasate pentru că faptele s-au prescris."
Monitorul Justiţiei
