Menu

„GĂSIT” MONUMENT, MO’! ÎL TOPIM!?

f_350_200_16777215_00_images_0_0___poza_furt_monument.jpg

Conform celor mai noi date statistice, după criză, în România bate la uşă recesiunea. Motiv pentru care, nu puţini semeni de-ai noştri, s-au repliat spre zone mai calde şi mai ... productive. Şi nu de ieri de azi! Încercând să obţină un ce profit din mânăreli şi afaficuri îndoielnice, făcute la limita sau prin încălcarea legii. Mulţi au fost prinşi, dovediţi, închişi sau ... repatriaţi. Dându-li-se  şi o sumă consistentă de bani! Numai să-i vadă plecaţi! Nici nu s-a aşternut bine tot colbul produs la aterizare de avionul în care fuseseră transportaţi gratuit, că au şi simţit din nou cheful de ... zbor! 

Şi, conform unor obiceiuri ancestrale, încărcaţi cu tot calabalâcul (puradei duşi la „studii” stradale, babalâci care n-au muncit o zi în viaţa lor, tinerei şi tinerele care n-au făcut şcoală în ţară nici măcar câte clase are trenul etc.), s-au dus să-i ceară Coanei Europa să aibă grijă de ei, să-i adăpostească, hrănească, cinstească, instruiască! Pentru că-n ţară la ei (nu-i aşa, mo!?) sunt „victime ale unei crunte discriminări”, iar banii mulţi daţi de U.E. pentru integrarea lor, s-au dus pe apa Sâmbetei!

Campează oriunde (chiar pe gazonul din faţa respectivei municipalităţi, nu pentru că l-ar confunda cu imaşul pe care pasc caii în comuna lor natală!), inspectează împrejurimile localităţii (nu pentru a le descoperi farmecul aparte!) şi ... trec la treabă. 

Dar să nu scriem cu păcat!

În lunile iulie-august din acest an, lumea a comemorat împlinirea a 100 de ani de la declanşarea Primului război mondial. Conflict care a schimbat radical şi pentru totdeauna faţa lumii. I-a impulsionat evoluţia şi i-a dat direcţii noi de dezvoltare. 

Tot ce s-a întâmplat după război (bun sau rău), îşi are sorgintea în acest eveniment. Pentru a-l comemora, s-au organizat festivităţi solemne, s-au întâlnit şefi de state şi de guverne (care şi-au dat simbolic mâna peste milioanele de morţi), s-au rostit alocuţiuni vibrante. S-au vizitat monumente ridicate de popoare recunoscătoare, care cinstesc în veac memoria celor care stau la temelia libertăţii şi prosperităţii lor. Vorbesc de state care ştiu să-şi cinstească înaintaşii, care ridică şi întreţin monumente, care sunt locuri permanente de pelerinaj pentru tineri şi vârstnici din propria ţară sau de aiurea.NU MICĂ I-A FOST MIRAREA UNUI TURIST CÂND, ÎN URMĂ CU DOAR CÂTEVA ZILE, MERGÂND SĂ VIZITEZE UN asemenea MONUMENT, A CONSTATAT CU STUPOARE CĂ ... ACESTA NU MAI EXISTĂ!

A anunţat de îndată autorităţile, care au confirmat stupefiate dispariţia cu totul a monumentului, iniţiind ample acţiuni pentru depistarea şi prinderea autorilor furtului.

ERA VORBA, ţineţi-vă bine, DE UN MONUMENT DIN BRONZ ÎN GREUTATE DE 1,6 TONE (având înălţimea de 4 metri şi lăţimea de 2 metri), inaugurat la 5  noiembrie 1998 (cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la sfârşitul Primului război mondial)!

Monumentul fusese ridicat pe Platoul California, din apropierea localităţii CHEMIN DES DAMES (Franţa), pentru omagierea celor peste 300.000 de oameni care au căzut în luptele din această localitate.

„Băieţii” l-au desfăcut de pe soclu şi „probabil că l-au transportat cu un vehicul de mari dimensiuni”, aşa cum apreciază anchetatorii. Autorităţile franceze consideră această  faptă drept „un act intolerabil, care atentează la memoria tuturor oamenilor”! Deşi în Occident este perioada concediilor de vară, se vede treaba că unii „lucrează” non stop şi cu mult spor! 

ACEST FURT FUSESE PRECEDAT DE „ŞUTIREA” MONUMENTULUI DEDICAT generalului JEAN-BAPTISTE EUGENE ESTIENNE (1860-1936), act petrecut la sfârşitul lunii iulie a.c., cu aceeaşi „dexteritate” care a lăsat perplexe autorităţile franceze!

Era vorba de 3 PLĂCI MASIVE DIN BRONZ desprinse de pe monumentul închinat celui care a fost CREATORUL CARULUI DE ASALT francez (tancul), basoreliefuri care tronau la loc de cinste în Memorialul Naţional al Carelor de Asalt din localitatea BERRY-AU-BAC.

Trebuie să precizez că, până acum, autorităţile din Franţa nu i-au descoperit pe autorii acestor furturi. Şi nu îşi permit să arate cu degetul spre cineva.

 În schimb, PE REŢELELE DE SOCIALIZARE S-A CREAT O adevărată ISTERIE! Cei mai mulţi ÎI CONSIDERĂ VINOVAŢI PE „RUMI”, „ROMS”, „ROMA”, „GITAN”, „TSIGANE”, „DE L’ÉTRANGER”, „ROUMAIN”, „ROUMANIE”!

Sunt vocile unor oameni care, chiar dacă nu se ştie cine sunt autorii furturilor,    s-au săturat de „obiceiurile” pe care le-au dus acolo cu ei, unii dintre cetăţenii români! Şi care, pentru vinovăţii dovedite sau numai închipuite, ne arată pe toţi cu degetul! Care au ajuns – şi din cauza acestor excese ale unor compatrioţi de-ai noştri – să voteze masiv cu o extremă dreapta naţionalistă şi xenofobă!

Să dăm cuvântul câtorva postaci:

-„a 99,9% (pour ce genre de truc) tot, peut’être même Roumanie!”;

-„Vive Shengen et l’ouverture des frontieres!”;

-„En bronze?? Cherchez pas, c’est signé (le vol), c’est peut’être déjà en Roumanie!!”;

-„Fallait par votez pour l’Europe! Des millions de français ont voté!”

Altul face un calcul: 5-6 euro/kilogramul, înseamnă o sumă frumuşică de 7.500 – 9.000 de euro, total pe care un altul îl estimează la 10.000 – 12.000 de euro!

Am putea continua, dar preferăm să ne oprim aici.

 Pentru asemenea „fapte” antisociale (despre ai căror autori nu se ştiu încă prea multe), românii cinstiţi şi muncitori de afară sau din ţară, suportă oprobiul public!

În acest caz, pentru fapte care – nici măcar nu ştim – dacă au fost sau nu comise de concetăţeni de-ai noştri!

De ce? Doar pentru aceea că unii „rumânaşi” au speriat Europa, exersându-şi acolo ancestralele deprinderi de mangleală, ciordeală sau şuteală!?

În loc de răspundere îndividualizată, datorită numărului mare de asemenea acte antisociale (furturi, violuri, omoruri etc.) săvârşite de foarte puţini dintre noi, ne-am trezit cu „pleaşca” vinovăţiei colective, fiind etichetaţi toţi, la grămadă, ca fiind „hoţi”, „leneşi”, „neserioşi”, „nedemni de stimă”! 

Chiar şi cei care nici măcar nu s-au apropiat de frontierele României cu intenţia de a ieşi din ţară!

Cum rămâne cu onoarea noastră colectivă? Care-s pledanţii pentru apărarea ei?

 Putem conta pe politicienii români? Cred că nu, deoarece au şi ei un la fel de „bun renume” prin cele străinătăţuri, unde sunt cunoscuţi ca fiind plagiatori notorii, hoţi de duzină, neserioşi (pentru că nu îşi respectă angajamentele şi cuvântul), certăreţi, dispuşi să îşi elimine adversarii prin mijloace nelegale, cu impulsuri dictatoriale etc.!

Şi atunci, ce ne rămâne de făcut ca să scăpăm de acest stigmat colectiv pentru care, cei mai mulţi dintre noi, nu avem nicio vină!?

 

The most visited gambling websites in The UK