Menu

Când m-a citit cartea

f_350_200_16777215_00_images_banner1_carte_fericire.jpg

 

 

 

 

 

 

M-a luat cartea în mână să mă citească,

îmi dădea filele una după alta zicând:

ce om încurcat și de înțeles greu.

 

Apoi, mi-a pus un semn între dinți

să știe unde a rămas,

după care și-a văzut de treabă.

 

Într-o zi, plictisită, cartea m-a luat din nou

la răsfoit,

”e un om interesant, totuși, chiar puțin romantic”.

 

M-a subliniat de câteva ori cu pastă roșie,

pe brațe, pe abdomen,

inclusiv pe frunte.

 

În final, m-a pus la loc în raftul

cu oameni lecturați, adică

oarecum morți.

 

Gheorghe Smeoreanu

Blogu’ lu’ Smeo - Cele mai citite articole