Logo

Chiar şi prietenul Mihai Alexandrescu va îmbătrâni şi va fi mai puţin rigid în gândire

f_350_200_16777215_00_images_banner1_alexandrescu_mihai.jpgFiindcă nu sunt de acord cu răspunsul pe care mi l-a dat aici, îi voi semnala prietenului Mihai Alexandrescu vreo câteva chestiuni legate de stilul gândirii sale.

Gândiţi foarte eleat, domnule Mihai Alexandrescu, credeţi că pe lume ori avem plin, ori avem gol, neînţelegând că vă expuneţi unor infinite paradoxuri. De altminteri, când mizaţi pe ori/ ori, în bună tradiție scolastică, refuzați multitudinea soluțiilor logice de după Aristotel. Desigur, nici Stagiritul nu ar fi priceput cum devine chestiunea cu lumina undă și corpuscul.

Cu atât mai puțin ar fi înțeles autorul Fizicii cum stă problema cu Cineva care are trei stări, nu două, respectiv Calea, Adevărul și Viața.

Îmi spuneţi că „Revelaţia este o convenţie. Convenim să credem că o anumită zeitate i s-a arătat lui Moise pe Muntele Sinai sau lui Pavel, pe drumul Damascului, fiindcă ei au asertat aşa ceva.” Crezând că sunteţi cu picioarele pe pământ, discutaţi doar din perspectivă ontologică, uitând că există şi unghiurile epistemice şi antropologice, ba chiar o viziune – fiţi atent ! – din trei puncte simultan: ontologic, gnoseologic şi antropologic.

Îmi spuneţi, de asemenea, că „Dogmele sunt aserţiuni formulate de oameni”, de parcă ar fi posibil să formuleze şi pietrele ceva. Apoi, numai aserţiuni, cum spuneţi, nu sunt dogma Sfintei Treimi, sau viziunea palamită asupra energiilor necreate. Nu sunt aserţiuni deoarece o aserţiune se referă la adevăr, ignorând raportarea holistică a omului faţă de realitatea complexă, tainică, indefinită.

Mai atrageţi atenţia că „Un ateu militant nu este duşmanul vieţii. În istorie, credincioşii militanţi au ucis mai mulţi oameni decât orice sceptic, decât orice cinic, decât orice ateu”. Comentez doar spunând că scepticii şi cinicii poate nu ucid, dar în mod sigur se sinucid.

Îmi sunteţi foarte agreabil, domnule Mihai Alexandrescu şi vă respect inteligenţa şi cultura. Iată de ce vă sugerez să renunţaţi la gândirea tare şi să încercaţi şi felul moale de a cunoaşte lumea în care trăim. Nu de alta, dar nici măcar dumneavoastră nu ştiţi ce a fost înainte de a fi fost spaţiul şi timpul.

De altfel, cred că nu îmi rămâne decât să aştept să treacă timpul, timpul făcând ca scheletul dumneavoastră gnoseologic foarte euclidian să se mai moaie, fiindcă aşa se întâmplă cu oasele când îmbătrânim.

Închei cu o glumă. Nu veţi ajunge niciodată la vârsta mea, aşa cum Ahile nu ajunge broasca ţestoasă.

Fals, veţi ajunge.

 

Gheorghe Smeoreanu

Template Design © Joomla Templates | GavickPro. All rights reserved.