Dorin Mărășoiu, vicepreședinte CJ Argeș: ”Când nu voi mai avea timp pentru familie, voi renunța la politică!”

Până de curând, Consiliul Județean Argeș a funcționat cu un singur vicepreședinte, din doi câți prevede organigrama. Nu mai stăm acum să dezbatem de ce a durat cât a durat, până să se pună în discuție și alegerea celui de-al doilea, că s-a scris destul. Cert e că, dintre toate numele vehiculate, cea mai agreată variantă a fost cea a consilierului județean de Topoloveni Dorin Mărășoiu, care a fost ales cu 21 de voturi, față de 7 ale concurentului său, de la PNL.

A fost așteptat, cel de-al doilea vicepreședinte de  la CJ, cum spuneam. Acum, pentru că-l avem, vrem să vi-l prezentăm și dumneavoastră, cititorilor noștri: Dorin Mărășoiu, omul politic și nu numai.

 

De-a lungul anilor, ca orice om, am auzit și eu, de mai multe ori, „Aria calomniei”. Din fericire, însă, ceea ce s-a colportat despre mine nu m-a afectat profund. Pe de o parte pentru că am reușit să combat minciunile, pe de altă parte, pentru că denigratorii mei au renunțat repede, văzând că minciunile lor nu își ating ținta. În ceea ce privește întrebarea dvs, v-aș ruga să nu vă supărați pe mine, dar nu aș scoate de la naftalină niciun caz de calomnie, întrucât nu ar fi foarte convenabil să aduc din nou tocmai eu în lumina rampei genul acesta de mizerii, mizerii  ce m-au defăimat. Să le lăsăm acolo, în sertatul cu amintiri urâte, și să nu le mai răscolim, cu atât mai mult cu cât, am constatat că, după ce am ajuns în funcția de vicepreședinte al CJ Argeș, mai pe la colțuri, mai pe Facebook, mai prin presă, denigratorii, oameni mărunți, au început să mă îmboldească cu tot felul de invective. Deocamdată, noii mei ponegritorii sunt timizi și netalentați, dar, în curând, vor căpăta curaj și se vor specializa. Cu siguranță, așadar, vom mai avea prilejul să mai discutăm despre calomnie și calomniatori.

 

Viața mea particulară se desfășoară fără să fie declanșată de hotărâri, ori planificări... Cred că totul vine de la sine, atunci când Dumnezeu hotărăște că e momentul. Familia Mărășoiu este o familie normală, cum sunt cele mai multe din România, nu ne plac excesele și apreciem discreția.

Mi-am cunoscut soția în anul 1998, în luna februarie, pe linia autobuzului nr. 8. Eu lucram  la Ocolul Silvic Poiana Lacului, ea era învățătoare la Școala Generala din Moșoaia și ne întâlneam dimineața pe același traseu spre serviciu. Aș putea spune că a fost dragoste la prima vedere. Drept dovadă, după 4 luni ne-am căsătorit.

Astăzi, după 17 ani de căsnicie, ne bucurăm de prezența a doi copii în viața noastră. Mezinul familiei se numește Bogdan și are 13 ani, iar sora lui, Andreea, a împlinit 15.

În legătură cu timpul dedicat familiei... Chiar dacă activitatea politică îmi ocupă o bună parte din vreme, niciodată nu voi fi dispus să fac acest gen de sacrificiu, care să mă îndepărteze de copii, ori de soția mea, în general, de familia mea. Voi găsi mereu timp pentru ei. În ziua în care nu voi mai reuși, voi renunța la politică.

 

Am intrat în politică pentru că, fiind un om activ, nu pot să stau spectator pasiv în tribună și să aplaud, ori să critic ceea ce fac alții. Trebuie implicare, dacă vrei ca lucrurile să decurgă altfel. Ați spus că politica este un joc periculos... Cred că etichetarea este valabilă pentru jucătorii care nu respectă regulile, care consideră că politica este un sprint ce trebuie făcut în propriul lor folos. Eu consider că politica nu e un sprint, ci un maraton ce trebuie dus la până la capăt, în beneficiul electoratului. Și pentru a combate acest model de a face politică, modelul sprint, m-am implicat! Apelând la date și cifre concrete, am intrat în politica în anul 1999  și am fost și sunt, de atunci încoace, doar social-democrat.

 

Sunt un democrat convins, deci cred în preceptul „Nimeni nu e mai presus de lege”! Numai dacă vom respecta acest crez constituțional vom încheia, în sfârșit, hulita etapă de tranziție. În etapele de tranziție, după cum spunea cineva, ”răul e confundat cu binele, viciul cu virtutea, idealismul cu patimile”. La aceasta, aș adăuga și nulitățile sunt confundate cu valorile, cauză serioasă a eșecului societății românești. Putem restarta societatea dacă apăsăm ferm pe butonul pe care scrie: ”Nimeni nu e mai presus de lege!”. 

 

Ar fi fost foarte bine ca justiția să fi lucrat sârguincios și în trecut. Acum, pare că DNA a fost pusă pe „repede-înainte”, fapt ce induce multora o stare de neîncredere, de tulburare. Și nu e bine, căci nu doar punerea după gratii a corupților este importantă, ci și redarea prestigiului justiției. Eu încă mai sper că Daniel Morar, fostul procuror-șef al DNA, va ieși public și ne va spune de ce dosarele de corupție nu au văzut lumina zilei în timpul mandatului său. Încă mai sper, probabil în zadar, dar cred că românii au dreptul să afle nu doar cine sunt corupții, dar și cine i-a protejat în toți anii trecuți. 

 

PSD urmează calea dreaptă și aș adăuga „calea cea bună”! Comparați discursurile politice din mediu public și veți vedea că astăzi doar PSD vorbește despre soluțiile ce au legătură cu viața oamenilor obișnuiți. PSD vorbește despre reducerea TVA, taxe mai mici pe muncă, ieftinirea alimentelor și a medicamentelor, combaterea sărăciei, sprijin pentru tineri... Și nu sunt doar vorbe, sub guvernarea PSD lucrurile chiar se întâmplă! Iată, venim acum și cu Codul fiscal, absolut necesar României. Politicienii din Opoziție vorbesc și ei, dar despre planuri viitoare, despre cum vor da Guvernul jos, despre cât de mari vor fi gogoșile dacă vor ajunge ei la Palatul Victoria...  Efectiv, nu au soluții, doar claxon! În ciuda vehemenței Opoziției, însă, PSD și-a propus să lase toate canalele de comunicare deschise, pentru că vrem să lucrăm bine cu toate forțele politice, inclusiv cu Președintele, pentru a rezolva problemele reale ale oamenilor. În concluzie, după părerea mea, PSD urmează „calea cea dreaptă”.

În legătură cu urgența, eu cred că nimic nu trebuie să întâmple urgent în partid. PSD trebuie doar să-și urmărească scopul politic, de punere în practică a proiectului social-democrat de societate, iar restul va veni de la sine. Dacă ținem direcția, pariez că, pe termen mediu și lung, răspunsul electoratului va fi cel scontat, iar PSD va câștiga, nu va pierde teren.

 

Probabil, întrebarea este uzitată, dar ați calculat-o bine; cu siguranță, știți că, de regulă, răspunsurile nu pot fi banale... Probabil unii vă spun că se văd milionari, alții demnitari, alții câștigători la loto... E frumos să visăm! Eu, nu doar peste 20, ci și peste 40 de ani, sper să fiu înconjurat de cei dragi mie și toți să fim sănătoși. E un vis mărunt? Poate pentru alții, dar pentru mine este suficient. Aș mai vrea ca, într-un interviu pe care vi-l voi acorda peste două decenii, făcându-mi bilanțul parțial, să constat că, în toți anii ce au trecut, indiferent pe unde m-au purtat pașii, am ocupat doar „locul meu”. E bine să ocupi doar „locul tău”, pentru că așa nu ești nevoit să te ridici intempestiv, dacă înțelegeți ce vreau să spun!