G.S.

Marele poet contemporan Mircea Bârsilă a terminat, după ani de muncă, o carte pe care a dorit să o ţină secretă. Nu a publicat din ea în reviste, nu a citit din ea, nu a dat-o prietenilor să o parcurgă. A predat-o direct unei edituri. Fără îndoială că Mircea Bârsilă a dorit să dea lovitura, să producă a imensă surpriză pe piaţa literaturii şi să îşi consolideze statutul de lider de generaţie pe care i l-a acordat criticul Alex Ştefănescu în a sa Istorie...
Marea noastră curiozitate ne-a împins să încercăm să obţinem o copie a manuscrisului şi am reuşit. Vă prezentăm, în exclusivitate, un poem din "Florile Persephonei", cartea aflată în curs de apariţie a lui Mircea Bârsilă.
APRILIE - DECEMBRIE
Sunt propriul meu aprilie. Pomii din grădină:
cu mulţi dintre ei am crescut împreună.
Femeia: din ochii săi, dacă ştii ce să-i spui,
îşi ia dintr-odată zborul spre zenit
o pereche de raţe sălbatice. Şoarecele : el, sub podea,
iar pe podea un cleşte şi un chipiu de copil.
Copilăria: un obiect de tinichea
al cărui luciu este întotdeauna mâhnit -
şi de care nu mai am nevoie decât toamna, târziu,
când trebuie să umplu cu pământ de flori
cuiburile goale din livezi. Ceasul din turn :
,, nu-i mai aud bătaia, în noapte, peste acoperişuri” ,
ci doar scrâşnetul obosit al mecanismului
alcătuit din piese demontabile,
în timp ce greutăţile sale urcă şi coboară,
în felul celor două găleţi ale unei fântâni cu lanţ.
Norii: doar atârnat de lâna lor de berbeci sălbatici
izbutesc să mă salvez, când aleargă şi după mine – cum atât de frumos
a spus un poet – albastrul foc
al morţii. Sunt propriul meu aprilie
şi, totodată, propriul meu decembrie.
În vârful unui salcâm înflorit prea devreme
recită, din Sfânta Scriptură, un cuc.
Hai sa dam mîna cu mîna/ Sa furam tot ce s-aduna,/ Sa-nvîrtim hora hotiei/ Pe pamîntul României!/// Ordinea si cinstea piara!/ Piara fraierii din tara!/ Între noi sa nu mai fie/ Decît jaf si smenarie!/// Contu-n banca de te tine/ Vino sa te prinzi cu mine/ La hotie cu unire/ Si pe functii cu-nfratire!/// Unde-i unul nu-i putere/ Sa se puna de-o avere,/ Unde-s doi puterea creste/ Si tara se praduieste!/// Amîndoi suntem de-o mama/ De-o faptura si de-o sama,/ Ne curg balele din gura/ Prin buget cînd dam o tura./// P-amîndoi în cur ne doare/ Ca în haos tara moare./ Eu ti-s frate, tu-mi esti frate,/ Sa furam cît se mai poate!/// În guvern hai cu grabire/ Sa-l secam dintr-o sorbire,/ Ca sa creasca banu' mare/ Mai rapid în buzunare./// Dam pomana s-un piscot/ Prostului cu drept de vot/ Ca oricum în România/ Noi facem paranghelia. ->> sfîrsit <<- P.S. Este doar un exemplu de poem anonim...Orice aluzie la o anumita realitate, nu are nici o legatura cu poemul dlui profesor universitar.
Autor Gura satului... in 2009-05-06 - 00:53:52
frumos.a si apropo domnule Gheorghe Smeoreanu as rontai o carte scrisa de dumneavoastra.:))vorbesc serios.fara pseudonime si.........:)
Autor l.a.(nadie) in 2009-05-05 - 02:39:59
Mircea Bârsilă este un poet născut, iar nu făcut. Cunoscându-i scrisul încă din copilăria lui (şi a mea, sunt convins că el deţine resurse poetice încă nebănuite congenerilor săi, criticilor şi cititorilor de poezie. Aştept cu bucurie volumul pe care, indiscreţi, l-aţi deconspirat. Ion Urcan, Bistriţa urcan.ioan@yahoo.com
Autor Ion Urcan in 2009-05-05 - 07:57:49
Interesanta alegorie. Iaca, avem imagini contrastante, pozitiv/negativ, viata/disparitie, dual antinomice: aprilie/decembrie-(floare/ger)- (primavara/iarna); copilarie/toamna vietii-(crestere/descrestere)-urcus/coborîs)-nostalgia trecerii; soarece/femeia-(teama/calm)-spaima/echilibru. Doar rata salbatica ne-a ramas stinghera. Ba nu, mai avem doua elemente razlete. Cucul...Cui îi cînta cucul? Si domnisoara din foto. Dar, cine e domnisoara?
Autor Critic literar specializat în metafora bîrsiliana in 2009-05-05 - 08:58:50
Ca era asa sfios, ashe feciorelnic, ashe de pudic...ca nici privirea nu îndraznea s-o ridice din pamînt, nici o muiere nu îndraznea sa invite la dans...si valseaza cu stil, v-o spun eu! Da' nu cumva calca prin batatura parintelui Onu?! Sa fie atent, ca parintelul are trecere direct la Cel de Sus! Care vede tot, stie tot.
Autor Liliac alb de Mai in 2009-05-05 - 09:43:14
DACĂ-L VEDE TANTI RODICA A BELIT BELINGHERUL !
Autor ŞEFUL DE SCARĂ in 2009-05-05 - 09:55:00
ŞEFUL DE SCARĂ ceea ce vezi in poza este o iluzie optica.te asigur de asta si pe tine si pe toti care gindesc ca dumneata.si o furnica o sa aiba dimensiuni uriase daca-i pozata de aproape. :)
Autor l.a.(nadie) in 2009-05-05 - 12:51:47
Cu o ironie neagră, Clemenceau, cunoscutul om politic francez din perioada interbelică, definea democraţia ca „puterea păduchilor de a mânca leii”.
Presa noastră locală este locul unde dai peste multe şi mari prostii, lucruri de minune care şi-ar găsi fără îndoială locul într-o eventuală antologie a delirului vesel.
Este de reflectat asupra patimii Alexandrei Laignel-Lavastine (1) traducătoarea cărţii lui Matatias Carp (2).
Situl Angel.org.ro publica un material împotriva unui Codex Alimentarius. Articolul e menit să-ţi ridice părul în cap de frică, atîta doar că poate fi...

Am văzut "Fraţii Karamazov" (1958) cu Yul Brynner în rolul lui Dmitri şi Maria Schell în rolul Gruşenkăi.
Trecuse o lună de când Fred ne dăduse afară din turn şi pot să spun că deja aveam viaţa noastră, formam cu Daniela mai mult decât un cuplu, aproape o familie.
www.criterii.ro este proprietatea SMEOREANU PRESS • dezvoltare si intretinere Mircea Margarit