
**********
din când în când
fericirea dă pe afară
se umflă enorm
şi pocneşte.
totdeauna fericirea e însoţită
de EL,
te strânge în braţe
şi e sincer
(îşi permite luxul acesta)
pentru o noapte
îţi dăruieşte mai mult
decât poate el duce
şi se sperie de ziua de mâine.
********
nu trebuie să crezi
că zâmbetele sunt mincinoase
că tot timpul plouă
că mai mereu e frig.
îmi place să străbat „calea bucureşti”
dimineaţa când merg la slujbă.
mi se pare că străbat
un mare bulevard parizian.
îmi place biroul meu
am senzaţia că mă aflu
într-un zgârie-nori,
îmi plac poeziile optzeciştilor
îmi place ideea lui muşina
cum că „postmodernism românesc”
nu există,,/p>
îmi place să fac din existenţa mea
o poezie,
nu mă enervez din nimic
pentru că am ca aliat
UMILINTA.
********
arăţi ca dracu
cu basmaua asta pe cap
şi cercelul în ureche,
eşti bolnav băiete
şi trist şi deprimat
şi te crezi la 20 de ani
deşi ai 45.
şi mă sperii,
mă înfricoşezi,
eşti singura rană
din viaţa mea.
desigur, cuţitele nu erau
pentru mine,
ci pentru lumile pierdute în eter
dumnezeule,
cîţi diavoli mai am de izbăvit
şi cîte rămăşiţe de suflet de adunat?
*********
sufletul meu supravieţuitor
demn de laudă
mândru urmaş
al unui trecut glorios
spaima nevăzută
a unor elicoptere
pierdute de radar.
mi-e teamă de mine
şi de scrisorile de dragoste
pe care le scriu,
de ochii indecenţi
ai unor femei trecute,
de frumuseţe şi de urâţenie
de încurajări mai ales,
eu nu am încredere în nimeni
e o moarte dublă
a lumii şi a mea.
ştiu că aveam un căţeluş
pe la cinci ani,
îl chema lăbuş (cum altfel)
pe el se pare că-l iubeam,
mi-a povestit bunica
el nu m-a dezamăgit
dar l-a călcat maşina.
********
toate începuturile sunt frumoase
începutul de viaţă de pildă.
şuieră frunza în trivale
e greu să inventezi
să tot naşti oameni,/p>
din piatră seacă,
moarte din viaţă
viaţă din moarte.
e greu să trăieşti în pustiu
şi pustiul în tine,
oricum ai da-o
totul e plat.
ca citesc <,placea>> in loc de <
Autor Valkiria in 2008-09-26 - 17:25:21
Ce? aud?! Dulca mai mişcă!? eu credeam că a murit demult.Dar şarpele nu moare aşa uşor.Am observat eu nişte comentarii cu iz de Dulca dar credeam că mă înşel.Era imposibil ca retardatul asta să nu facă el o găinărie.Din cauza unor nernorociţi ca ăsta ne-a luat lumea civilizată în vizor. PĂcat de nevasta -sa, e o mare doamnă, dar cred că îl mai ţine, dacă o să-l mai ţină, de dragul copiilor.
Autor d.a.d. in 2008-07-11 - 14:25:52
Cu o ironie neagră, Clemenceau, cunoscutul om politic francez din perioada interbelică, definea democraţia ca „puterea păduchilor de a mânca leii”.
Presa noastră locală este locul unde dai peste multe şi mari prostii, lucruri de minune care şi-ar găsi fără îndoială locul într-o eventuală antologie a delirului vesel.
Este de reflectat asupra patimii Alexandrei Laignel-Lavastine (1) traducătoarea cărţii lui Matatias Carp (2).
Situl Angel.org.ro publica un material împotriva unui Codex Alimentarius. Articolul e menit să-ţi ridice părul în cap de frică, atîta doar că poate fi...

Am scris pentru prima oară serios despre Petre Tănăsoaica (ziarist vâlcean) pentru că am vrut să-mi omor caricatura.
Trecuse o lună de când Fred ne dăduse afară din turn şi pot să spun că deja aveam viaţa noastră, formam cu Daniela mai mult decât un cuplu, aproape o familie.
www.criterii.ro este proprietatea SMEOREANU PRESS • dezvoltare si intretinere Mircea Margarit