Când privirea spune mai mult decât un cuvânt

De Ramona Voiculescu (2012-02-19 13:30:26)

Măreşte imaginea

Ce rost au certurile, jignirile, urletele, ameninţările, când o privire poate fi mai tăioasă decât un blestem? Iar atunci când o femeie a ajuns să se uite îin aşa fel la bărbatul ei sau la trecut, înseamnă că nu mai există drum de întoarcere. Nu se mai acordă şanse pentru că pur şi simplu povestea a ajuns la deznodământ.

Nu există vinovaţi, atunci când o relaţie nu mai curge lin ca dansul lebedei pe umbra unui lac. Nu există decât regrete şi gustul amar al neputinţei de a fi împlinit visul iubirii. Un gust ce nu poate fi acoperit nici măcar de vorbele şi promisiunile mai dulci decât mierea. Un gust pe care îl vei purta în adâncul minţii pentru toată viaţa de acum înainte şi care te va pălmui ori de câte ori vei încerca iar să te minţi iubind.

Privirea de care vorbesc e plină de flăcări care mistuie tot ce întâlnesc în cale, asemenea flăcărilor dragonilor de altădată. Răneşte din încercarea disperată de a se apăra de ceea ce a provocat-o. Este privirea urlet, privirea chin, privirea care biciuieşte suflete şi omoară zâmbete. Este privire care nu dă şanse iertării, care nu tolerează vindecarea prin uitare. Este privire fără timp şi fără margini, privire care se întruchipează în suflet ce plânge şi se stinge însângerat de dezamăgiri.

Privirea blestem are puterea să îngheţe focul, să transforme eternitatea într-o secundă şi să schimbe cursul apelor. Privirea blestem controlează valurile gândurilor şi îneacă amintirile în marea fără ţărm a vinovăţiei. Privirea blestem nu are lacrimi şi nu ascunde îndurare. Loveşte, răneşte şi lasă urme care nu se vor vindeca niciodată.

Pentru mine o astfel de privire a fost deocamdată doar un exerciţiu de imaginaţie. Până acum am stăpânit-o şi, chiar dacă am simţit vreodată pe moment că aş vrea să o eliberez din cuşca unde ţin ferecate trăiri care îmi violau puritatea sufletului, am considerat că impulsivitatea trebuie controlată. Însă aş vrea să aflu câte astfel de priviri au făcut victime între bărbaţii trubaduri, falşi şi veşnic călători printre crucile iubirii.