El este bãrbatul care m-a fãcut sã îmi doresc sã devin iar mamã

De Ramona Voiculescu (2012-02-16 01:47:47)

Măreşte imaginea

Am un bãiat minunat in varsta de 13 ani. El este centrul universului meu şi sensul vieţii mele. Când simţeam cum mã doboara suferinţele şi dezamãgirile, gândul la el îmi dãdea puterea de a lupta cu deznãdejdea, de a mã ridica şi a înainta cu şi mai multã hotãrâre, cu paşi apãsaţi, pe drumul neasfaltat al vieţii.

Anii treceau, iar neîncrederea în oameni şi în dragoste se accentuau. Se înfigeau cu tãrie în sufletul meu îndoielile, asemeni ghearelor vulturilor în prada muribundã ce se zbate disperatã şi terorizatã într-o ultimã încercare de a se elibera. Deveneam tot mai sigurã ca familia mea nu se va mai mãri şi îmi pierea treptat curajul de a deveni iar mamã, pentru cã nici un bãrbat nu mai reuşise sã trezeascã acest sentiment în sufletul meu atât de tãvãlit în furtuna vieţii.

Când îmi pierdusem şi ultima speranţã, când sufocasem fãrã milã dorinţa de a fi iar mamã, devenind o asasinã de vise şi sentimente, am întâlnit un bãrbat minunat care prin sufletul lui curat mi-a arãtat o altã faţã a iubirii. El mi-a redat încrederea în viitor. A risipit sãgeţile ruginite pe care le aruncam asupra oricui încerca sã intre în viaţa mea, în încrâncenarea de a mã apara de suferinţa provocatã de cei care mã dezamagiserã fãrã milã pânã atunci.

Când l-am întâlnit prima datã, ne-am vorbit din priviri, iar primul sãrut a fost pecetea iubirii noastre. Acel sãrut magic, la lumina lunii şi cu binecuvântarea stelelor, m-a trezit dintr-o amorţealã a sufletului cuprins de o iarnã ce pãrea eternã. El este prinţul meu albastru şi mi-am pus viaţa în palma lui. A fãcut ca visele sã devinã realitate şi cu magia iubirii mi-a luminat gândurile şi mi-a dãruit zâmbete, îmbrãţişãri, drum în doi în paşi de dans pe valsul speranţei.

Atunci când mi-a mãrturisit dragostea lui pe ritmul muzicii bãtãilor inimilor noastre la unison, am simţit cã de atâta fericire mã pot lua la întrecere în zbor cu pãsãrile care sunt stãpânele cerului. Sufletele noastre s-au îmbrãţişat şi şi-au promis iubire veşnicã.

I-a mulţumit lui Dumnezeu în felul sãu original pentru cã m-a întâlnit, spunând: “ Doamne, iarta-mã cã te deranjez la ora asta târzie din noapte. Ştiu cã eşti în pijamale. Dar vroiam sã îţi mulţumesc mult cã mi-ai adus-o în viaţã şi te rog sã ne ajuţi sã rãmânem împreunã pentru totdeauna. “ Şi sunt sigurã cã rugaciunea i-a fost ascultatã pentru cã şi acum ne mai iubim şi visele noastre s-au unit într-un singur vis.

Da, el este bãrbatul care a retrezit în mine iubirea şi dorinţa arzãtoare de a deveni iar mamã. Sunt sigurã cã ne-am mai întâlinit şi iubit şi într-o altã viaţã şi cã ne vom cãuta şi iubi şi în urmãtoarea, pentru cã iubiri ca a noastrã depaşesc limitele timpului, spaţiului şi orice putere de înţelegere.