Nicolescu, rudă cu spînzuratul Năstase

De Mircea Mărgărit (2012-02-02 12:00:45)

Măreşte imaginea

Să-l întrebi pe Nicolescu ce părere are despre condamnarea lui Năstase mi se pare o dovadă de cruzime, o ironie gratuită şi un stres suplimentar pentru inima, şi aşa şubrezită, a preşedintelui PSD Argeş (sau poate nu atît de şubrezită, pe cît credem noi, pentru că Nicolescu a dovedit o vioiciune şi o gureşenie surprinzătoare, cînd cu mitingul de la fîntîna lui Pendiuc împotriva tiraniei procurorilor).

Să-l pui pe Nicolescu să vorbească despre condamnarea lui Năstase înseamnă să pui rudele sinucigaşului să-ţi descrie funia de care atîrna spînzuratul.

Dacă eşti intenţionat crud sau ironic sau, pur şi simplu, dacă eşti prea prost ca să-ţi dai seama că eşti crud şi ironic, îl întrebi şi îl pui să vorbească.

Andreea Enescu, de la Curierul zilei, l-a întrebat şi l-a pus să vorbească.

Am înţeles că ea e năucă şi că se grăbeşte să mai spele din ruşinea care s-a abătut asupra partidului ei drag, după ce Adrian Năstase, cea mai proeminentă figură politică a privatizărilor frauduloase şi a şmenurilor în dauna avutului obştesc a fost trecut, cu acte în regulă, în rîndul borfaşilor.

În schimb, pe Nicolescu nu-l înţeleg.

El nu este jurist, avocat, judecător, procuror decît la Consiliul Judeţean şi la el, la PSD Argeş.

Asta însă, zic eu, nu-i atribuie acele competenţe de care ai nevoie ca să judeci vinovăţia sau nevinovăţia unuia deja condamnat de justiţia ţării.

Stimulat de boacăna ziaristei, Nicolescu turuie o tiradă care ar fi patetică, dacă nu ar fi hazlie, avînd în vedere cine o rosteşte. Iat-o, aşa cum apare ea în Curierul zilei:

"Este un dosar politic, există această presiune asupra tuturor celor care au lucrat în acest dosar ca Adrian Năstase să fie oprit să mai iasă în formulă de muncă politică la nivel naţional. S-a făcut tot posibilul ca el să fie împiedicat să-şi mai manifeste cu toată capacitatea punctele de vedere care sînt necesare în politica românească astăzi.

Dosarul, după părerea mea, este instrumentat tendenţios şi arată clar a poliţie politică. Din cîte cunosc eu românii, nu va fi decît un cîştig pentru noi, că se arată că actuala Putere a făcut presiuni mari asupra tuturor politicienilor evoluaţi din PSD.

E greu să mă pronunţ cu privire la recurs, dar logic, cei cinci judecători vor analiza încă o dată dosarul în baza legilor în vigoare, şi să nu uităm că un judecător a fost împotriva acestei decizii, ceea ce este un argument în plus că nu există o decizie corectă."

Halucinantul Nicolescu se repede prosteşte la momeala aruncată tot din prostie şi din lipsă de tact de slujnica dumnealui şi o înghite (de momeală zic) cu cîrlig cu tot.

Ridicol pînă la plăsele, Nicolescu o ţine gaia-maţu cu dosarul politic, refren atît de îndrăgit de toţi borfaşii, adevărată manea a patibularilor prinşi cu mîna în caraiman şi prilej de haz nebun printre curci.

Încercînd să creeze îndoieli în public asupra corectitudinii condamnării şmenarului de la Cornu, Nicolescu o dă cu mantă către propriul dosar, care se prăfuieşte pe la tribunal, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Aş zice că Nicolescu se află în incompatibilitate morală în situaţia asta şi cred că tăcerea, nu o tiradă deşucheată ar fi fost răspunsul potrivit la întrebarea pe care i-a pus-o fata în casă.

O minimă decenţă - sau un consilier de imagine bun - l-ar fi oprit, poate, să se dea în stambă pe subiecte pe care nu le poate judeca obiectiv.

Nu ştiu cît îl va ajuta declaraţia asta în viitoarele lupte cu procurorii tirani, care îi pregătesc şi alte dosare politice, chitiţi fiind să-l oprească să mai iasă în formulă de muncă politică (n.a. - ce dracu vrea să spună aici, ce e prostia asta?).

Am remarcat însă, cu tristeţe, că domnul Constantin Nicolescu dovedeşte, cam de un an, tendinţe aproape sinucigaşe de a se face de rîs cu orice prilej.

Cu simţul ridicolului anesteziat, Nicolescu reuşeşte figura din ce în ce mai bine.

Recomanda articolul