Hei, USL, așteaptă-te să fii demis!

De Felix Cuceanu (2012-01-23 15:45:43)

Măreşte imaginea

Sesiunea extraordinară a Parlamentului a fost o repetiție de desene animate. Ca și cum așa ceva s-ar putea.

Ponta i-a vorbit premierului mai politicos și având capul mai plecat decât oricând; ca și cum ar ști că Boc ar putea să-l demită și pe el de la președinția PSD, așa cum l-a demis pe Baconschi. Demiterea celui din urmă este, pe de o parte, nimic mai mult decât firimituri aruncate mulțimii, iar pe de alta o încercare de eficientizare a echipei guvernamentale.

Într-un discurs logic și de bun simț – singurul care le-a avut pe amanouă, de altfel – Emil Boc a anunțat demiterea ministrului de Externe în urma declarațiilor făcute de acesta la adresa manifestanților prezenti în orașele țării în ultimele unsprezece zile.

Ceea ce “protestatarii-telesectatori” nu-și mai aduc aminte este că Teodor Baconschi a promis, la ultimul congres PD-L, că va aduce un milion de voturi din diaspora.

Acum, acest lucru este imposibil, căci românii din diaspora au ieșit în stadă în semn de susținere pentru cei din țară; până la urmă, tot un fel de “protest-Facebook”, căci ei sunt acolo, la mii de kilometri, nu pot influența ce se întâmplă în țară, nici prin prezență, nici prin acțiuni, dar de ce sa nu iasă? Și pe acolo există mijloace media, iar manipularea de către opoziție funcționează fără granițe.

Cu, cât mai multe și mai virulente sunt declarațiile liderilor opoziției – în special ale comunistului-în-atitudini-și-mișcări, Crin Antonescu – cu atât oamenii de oriunde sunt mai nemulțumiți, chiar dacă nu au motive să fie.

Antonescu și Ponta sunt, pare-se, cei mai nehotărâți dintre “revoluționari”, se multumesc cu foarte puțin, mai ales după ce au vazut ca SUA a dedicat o conferință de presă situației din România – conferință-avertisment pentru Rusia, “suntem cu ochii pe voi”. Opoziția se înmoaie pe măsură ce vede că mișcările mineriadiste inițiate de ei se transformă în anti-orice.

Scopul inițial a fost căderea puterii prin presiunea populară, dar, văzând ei că protestele au ajuns să fie și împotriva lor – a lor, nu a “întregii clase politice” – curând vor face apel către Guvern să nu le desființeze partidele; ceea ce nu ar fi rău, având în vedere că ele, partidele din opoziție, au condus la violențe.

Atitudinea puterii îmi pare normală, din punct de vedere al bunului simț; este de admirat un om “rău”, dar consecvent și cu declarații și acțiuni argumentate, decât unul care se schimbă la față dupa cum bate vântul și al cărui singur motiv este ura.