Dubiosul viraj în ac de păr al lui Raed Arafat

De Mircea Mărgărit (2012-01-17 17:43:16)

Măreşte imaginea

Mi s-a cerut să explic cum rămîne cu ipoteza Raed Arafat, omul agenturilor, avînd în vedere că smurdistul şi-a schimbat părerea şi s-a întors.

Într-un articol anterior am emis ipoteza că Raed Arafat a fost agent provocator, a cărui misiune a fost să creeze ocazia declanşării acţiunilor de protest care au urmat. Comportamentul lui lăsa loc şi de asemenea interpretări.

Cei care au crezut că bat cîmpii, susţin acum triumfători că reîntoarcerea lui Arafat este dovada clară că m-am înşelat şi că, într-adevăr, am bătut cîmpii.

Cel mai simplu ar fi să recunosc că m-am înşelat sau că am fumat ceva ilegal înainte de a scrie articolul cu pricina şi că ca Arafat nu e nimeni.

Posibil, dar pentru mine Raed Arafat rămîne în continuare un personaj suspect, cu atît mai suspect, cu cît şi-a schimbat părerea.

Nu cred în bunele intenţii şi în vorbele frumoase cu care Arafat şi-a împodobit întoarcerea la bugetul de stat.

Arafat susţine că s-a întors pentru că proiectul legii sănătăţii a fost retras şi, deci, a dispărut cauza pentru care demisionase

Da, a fost retras de multe zile, dar Arafat s-a întors abia acum. De ce nu în ziua în care Traian Băsescu i-a cerut lui Boc să renunţe la proiectul ăla? Sau a doua zi?

Să presupunem că a aşteptat să vadă dacă mişcările de stradă duc undeva şi s-a întors văzînd că nu duc nicăieri?

Ce ştim noi despre culisele acestei reveniri surprinzătoare? Nu ştim nimic, decît că ea s-a produs, că Arafat a dat telefon şi a zis bă, eu vreau să mă întorc şi ăia i-au zis bine bă, întoarce-te!

Nu ştiu ce i s-a oferit sau cu ce a fost şantajat să facă această mişcare de mat pentru protestatari şi pentru cei care îi aţîţă, dar este clar că între el şi PDL trebuie să fi avut loc negocieri. O asemenea hotărîre nu se ia şi nu se acceptă la telefon.

Nu cred că Raed Arafat este minunea medicinei de urgenţă şi că fără el nu s-ar putea face nimic în domeniu, în ţara noastră. Aşadar, Arafat nu e de neînlocuit, iar revenirea lui a fost preţul cu care şi-a plătit imunitatea. Ce imunitate?

Că, de exemplu, ca să rămîn în limitele ipotezei emise, nu va da de dracu, dacă acceptă să facă jocul celor care l-au descoperit.

Aşadar, revenirea lui Arafat la sentimente mai bune nu-mi confirmă ipoteza, dar nici nu o infirmă dincolo de orice dubiu.

Cred că e bine să aşteptăm, pentru că am senzaţia că lucrurile nu se vor opri aici.

Raed Arafat s-a răzgîndit şi s-a întors. De ce nu s-ar răzgîndi iar, creînd un nou prilej pentru răzmeriţe mai temeinic organizate?

Dacă întoarcerea lui Arafat (drace, zici că e titlu de roman!) este un semnal, atunci în seara asta nu vom mai avea scandaluri pe străzi.

Lumea nu va mai ieşi să strige Jos Băsescu, deşi, uitînd de smurdist, protestatarii şi-au lungit progresiv lista de revendicări.

Dacă protestele vor înceta brusc, deşi Băsescu nu a plecat, nu ne rămîne decît să credem că Arafat a dat semnalul încetării, aşa cum l-a dat şi pe acela al declanşării lor.