Minunatul şi halucinantul Mircia Gutău

De Gheorghe Smeoreanu (2011-10-18 02:14:24)

Măreşte imaginea

Mircia Gutău a fost invitatul meu luni seara la emisiunea "Criterii politice" de la VTV şi pe tot parcursul celor 60 de minute am avut impresia că tot ceea ce se petrece este fantastic şi halucinant, minunat şi extrem de riscant, ca şi cum admirabilul meu interlocutor ar fi fost o creatură de basm, jumătate erou şi jumătate anti-erou, ca sirenele care sunt fete frumoase cu coadă de peşte.

Deşi discuţia părea logică, în acelaşi timp părea şi delirantă, deşi avea miez, părea goală.

S-a discutat despre implicarea invitatului în reorganizarea perfectă a UNPR Vâlcea, despre susţinerea politică pe care o va acorda celui mai valoros candidat pentru primărie din zona UNPR - PDL, despre funcţia sa de prim-vicepreşedinte la partidul în care tocmai s-a înscris. Ceva era tonic, ceva era înduioşător şi am oscilat între admiraţie şi înfricoşare, fiindcă justiţia nedreaptă care l-a condamnat pe Mircia Gutău la închisoare i-a restrâns şi aproape toate drepturile cetăţeneşti pentru o perioadă, iar visul frumos al omului din faţa mea pare a nu ţine deloc seama de acest parşiv adaos al sentinţei, de această coadă de peşte a magnificei sirene.

Practic, Mircia Gutău aspiră, cu înaltă credinţă în destinul său social, să reformuleze viaţa politică a judeţului, să aducă oameni mulţi şi puternici în noul său partid, să organizeze vaste reţele de susţinători, să scoată Vâlcea din amorţeala cetăţenească. Cum îşi va desăvârşi această operă cu spectrul restrângerii drepturilor elective, sub norul ambiguu al controlului judiciar, cu alţi procurori care pândesc într-un alt proces, iată o întrebare pe care nu i-am pus-o dlui Gutău, poate pentru că nu am vrut să tulbur cu nimic visarea sa benefică şi vizionară.

Halucinaţie plăcută, aceasta a fost starea îm timpul emisiunii. Când am ieşit de la VTV eram însă îngândurat şi aveam impresia că sunt urmărit, că există cineva în întuneric care va spune la un moment dat că nici măcar suferinţa şi nedreptatea nu justifică ignorarea situaţiei de fapt şi de drept şi intrarea în utopie.

Şi m-am întristat de parcă m-ar fi străbătut, pe lângă fiorul unei ierni premature, un val de presimţiri urâte.