Cine îi poate dărâma statuia lui Mircia Gutău ?

De Gheorghe Smeoreanu (2011-09-19 12:23:37)

Măreşte imaginea

Când a fost încarcerat pe nederept, Mircia Gutău a trezit un uriaş val de compasiune în rândul locuitorilor municipiului Rm. Vâlcea, un sfert dintre ei semnând o solicitare de desemnare a titlului de "Cetăţean de onoare" fostului primar. Consiliul local nu a avut încotro şi s-a conformat, drept pentru care Gutău a devenit, probabil, singurul cetăţean al planetei care ajunge cetăţean de onoare al unei localităţi în vreme ce se afla după gratii, condamnat pentru luare de mită. O condamnare neîntemeiată, desigur.

Ieşirea din închisoare sub control judiciar nu a mai trizit în rândul populaţiei aceeaşi stare de spirit ca în momentul încarcerării, drept dovadă că principiul potrivit căruia nimeni nu e profet în ţara lui funcţionează perfect. În pofida eforturilor presei de a prezenta lucrurile ca fiind foarte emoţionante, reîntâlnirea dintre Mircia Gutău şi oraş a fost una patetică, fostul primar participând după câteva ore de la eliberare la o chermeză organizată de prieteni. Petetismul a constat în faptul că orice om care vrea să fie firesc în comportament îşi petrece seara eliberării cu familia, nu strângând mâini şi pupând fani în faţa camerelor de luat vederi. Alegând să se expună în public, Mircia Gutău a arătat fără echivoc că e dornic de o revansă în plan politic.

Desigur, orice om are dreptul la revansă după ce i se face o nedreptate, aşa încât şi Gutău merită una. Important este însă în faţa cui vrea fostul primar şi actualul cetăţean de onoare al Râmnicului să se revanşeze. Impotriva sorţii şi a justiţiei nedrepte ? Ar fi perfect să fie numai atât. Împotriva actualului primar, pe care el l-a desemnat să îi fie succesor şi împotriva celui care i-a luat locul la preşedinţia PDL Vâlcea ?Ar fi penibil să se întâmple acest lucru.

Aş vrea să privim situaţia cât se poate de lucid. Nici primarul Romeo Rădulescu, nici preşedintele Dorel Jurcan nu i-au făcut niciun rău lui Mircia Gutău şi numai un răuvoitor poate interpreta altfel lucrurile. Răuvoitori sunt mulţi şi au reuşit să-i transmită încă din închisoare fostului primar o stare de spirit malignă, plină de frustrare şi resentiment. M-am temut că se va întâmpla acest lucru şi, ca de obcei, de ce îţi e frică, de aia nu scapi.

Doar pronia cerească şi justiţia pământească sunt responsabile de drama infiorătoare care i-a fracturat destinul lui Mircia Gutău şi la acest lucru trebuie să mediteze domnia sa. Romeo Rădulescu sau Dorel Jurcan nu au nicio implicare în această dramă, iar dacă li se impută faptul că nu s-au purtat destul de afectuos, de recunoscător sau de slugarnic pe timpul detenţiei cu deţinutul înseamnă că li se reproşează că nu au vrut să fie patetici. Doar dacă vrei să fii patetic te duci cu portocale la închisoare în timpul rezervat familiei şi îţi pui pe piept o pancartă prin care îi declari dragoste veşnică şi recunoştinţă eternă unui om, oricine ar fi el. Fiind primar în exerciţiu şi, respectiv, senator în exerciţiu, cei doi nu aveau cum să îşi permită, nici dacă ar fi vrut, asemenea figuri de stil melodramatice, pentru că erau şi sunt primarul şi senatorul tuturor, ai celor care nu cred dar şi ali celor care cred în vinovăţia lui Mircia Gutău.

Se mai pune problema şi din alt unghi de vedere. Este posibil ca primarul şi senatorul să nu fi îndeplinit anumite doleanţe exprimate de Mircia Gutău chiar din închisoare. Dacă dl Gutău a avut doleanţe câtă vreme a fost deţinut, atunci ceva nu e în regulă cu el, iar dacă cei doi le-ar fi îndeplinit, ceva nu ar fi fost în regulă cu ei. Să sperăm că nu aşa s-a pus problema, deşi sunt indicii că aşa s-ar fi pus.

Dincolo de sentimente funcţionează raţiunea şi aici nu ne aflăm într-un plan privat, ci într-unul public, în care actorii nu sunt nişte fraţi şi cumnaţi, ci un fost şi actual primar, plus un senator.Într-o Românie a statului de drept, aceste chestiuni nu pot fi uitate decât de cei care nu pot privi mai sus de genunchiul broaştei.

Spuneam că atunci când a fost pe nedrept închis,Mircia Gutău a beneficiat de un tratament excepţional, bazat pe afectivitate şi revoltă în faţa unei justiţii aberante. O dată eliberat, dl Gutău trebuie să înţeleagă că dispare planul afectiv şi rămâne doar cel obiectiv. Liber fiind, Mircia Gutău va fi tratat ca orice om, iar daca vrea sa redevină om politic, va fi tratat ca orice om politic.

Aşa stând lucrurile, plecarea dlui Gutău la alt partid va fi tradare curată, criticile pe care le-ar putea aduce actualului primar l-ar situa automat de partea opoziţiei, iar aluziile, sentimentalismele, gesturile teatrale şi orice alt comportament similar ar putea fi considerate doar ca o expresie a faptului că închisoarea l-a traumatizat pe Mircia Gutău mai mult decât lasă el să se observe. În acest caz, am putea vorbi, din nou, despre compasiune, nu despre admiraţie.

Cine este, la această oră Mircia Gutău ? Un om echilibrat care doreşte să se reafirme, o dată cu trecerea timpului, în planul formal al politicii şi administraţiei, ori un om cu sechelele puşcăriei la vedere care îşi foloseşte trauma pentru a manipula comunitatea ? Sper din tot sufletul ca prima ipostază să fie cea reală, cea de a doua ducând inexorabil la erodarea şi, în cele din urmă, la prăbuşirea mitului Gutău. Cine nu înţelege acest lucru, nu cunoaşte dinamica perversă a evoluţiei opiniei publice, oricând şi oriunde, din Egiptul antic, până în actuala Americă.

La această oră, Mircia Gutău are o statuie virtuală în centrul municipiului Rm. Vâlcea, iar peste mulţi, foarte mulţi ani,fiindcă asta îi dorim, va avea o statuie reala.

Cine îi poate dărâma statuia lui Mircia Gutău ? Nimeni în afară de el însuşi.