Faţa nevăzută a lui Crin Antonescu

De Mircea Mărgărit (2011-08-02 02:33:08)

Măreşte imaginea

Vasile Dîncu, de profesie sociolog şi de meserie manipulant, comentează rezultatele unui sondaj de opinie realizat de firma la care e şef.

Sondajul arată că, pentru prima dată în istorie, Victor Ponta l-a depăşit pe Crin Antonescu la încredere.

În cifre, că şi astea sînt interesante, 26,8 la sută din popor se încrede în Ponta, în vreme ce numai 25,9 la sută se bizuie pe Antonescu.

Aşa o fi, dacă zice Dîncu, deşi mie mi se pare că e cam puţină încredere în politicienii pomeniţi.

Cum adică, după dezastrul provocat de guvernarea Boc, după promisiunile minunate făcute bugetarilor, pensionarilor, escrocilor şi patibularilor, după campaniile veşnic neadormiţilor de pe la televiziunile înfrăţite, corifeii Uniunii adună încrederea cîte unui amărît de sfert din populaţie?

Vasile Dîncu atinge sublimul, cînd se apucă să explice inexplicabila cădere a lui Crin Antonescu, despre care zice aşa:

"Crin Antonescu are momente când dispare din spaţiul public, are o vizibilitate publică mai redusă, şi nu datorită lui, ci datorită funcţiei pentru care se pregăteşte - cea de şef de stat".

şi

"Este şi o trăsătură de personalitate a lui Crin Antonescu să nu fie foarte activ în spaţiul public. Are o anumită decenţă pe care o compensează cu discursuri dure. Crin Antonescu are o activitate politică în salturi.

Citind aceste fragmente din analiza dîncească, mă întreb oare ce film a văzut directorul de la IMAS şi despre care Antonescu vorbeşte el.

Să fie Antonescu ăla care rupe uşile bibliotecilor, pregătindu-se în particular pentru meseria de preşedinte de ţară? Să fie Antonescu model de decenţă şi noi să fi fost atît de orbi, încît să nu vedem lucrurile astea?

După cum ştiam eu, Crin Antonescu este o putoare patentată, care fuge de muncă precum dracul de tămîie, care dimineaţa se trezeşte la prînz şi nu devine activ decît după ce trece soarele la meridian, cînd se duce pe la televiziuni să mai înjure, cu decenţă, guvernul şi pe Preşedinte.

Ştiam că Antonescu este un maestru al chiulitului, deţinătorul unui greu de egalat record al absenţelor de la locul de muncă, într-un cuvînt, o pramatie, o puşlama bătrînă, idolul, speranţa şi intenţia de vot a acelor români care au adoptat deviza Vrem vorbe, nu fapte!

Acum vine Dîncu şi, grav şi doct, aşa cum îi stă bine unui pesedist analist cînd vorbeşte serios despre nimicuri, ne spune că putoarea patentată, maestrul chiulitului, puşlamaua bătrînă lipseşte din spaţiul public, inclusiv de la locul de muncă, săptămîni şi ani în şir pentru că se pregăteşte pentru funcţia de şef de stat.

Dacă eşti prost, crezi, într-adevăr că Dîncu este plin de bune intenţii şi, din colegialitate şi din iubire pentru aproapele aflat la greu, încearcă să-i găsească justificări lui Crin Antonescu şi se străduieşte să convingă poporul suveran că alta e, de fapt, faţa liberalului.

Dacă nu eşti prost, vezi, de fapt, că Dîncu îşi bate joc de Crin Antonescu, oferind intenţionat justificări fanteziste, pline de o ironie prost mascată, justificări pe care nici un om în toate minţile nu are cum să le accepte.

Cînd spune că Antonescu se pregăteşte pentru funcţia de şef de stat, Dîncu ne spune, în subtext, că Antonescu freacă menta.

Cînd afirmă alambicat că "este şi o trăsătură de personalitate a lui Crin Antonescu să nu fie foarte activ în spaţiul public", Vasile Dîncu ne spune, de fapt, ce ştiam şi noi: că preşedintele PNL este o putoare fără leac, pe care nu se poate pune temei.

Cînd ne vorbeşte despre activitatea politică în salturi, Vasile Dîncu ne spune, de fapt, acelaşi lucru: că nu poţi să ai încredere în Crin Antonescu, ale cărui salturi politice sînt foaaaarte rare şi nu ating decît rareori înălţimea genunchiului broaştei.

Şi, miraculos, rezultatele sondajului susţin mesajul transparent al lui Dîncu. Antonescu pierde încrederea populaţiei, în vreme ce Victor Ponta adună în jurul lui tot mai mulţi susţinători, sub deviza deja amintită: vrem vorbe, nu fapte.

Atacul săvîrşit de Dîncu şi de IMAS împotriva lui Antonescu (pentru că, totuşi, e vorba de un atac) ar putea fi semnalul unor evenimente cu influenţă directă asupra sorţii de om politic a actualului preşedinte PNL, mai ales că se întîmplă simultan cu atacurile lui Dinu Patriciu împotriva aceluiaşi preşedinte.

Nu ştiu care va fi soarta lui de om politic, dar parcă m-aş încumeta să ţin un pariu: că Antonescu nu va fi niciodată candidatul USL la preşedinţie.