De Mircea Mărgărit (2011-07-30 11:34:10)
Petre Tănăsoaica are dreptate, cînd susţine că şi ziaristul trebuie să se specializeze în ceva.
Dintr-un interes oarecum personal, editorialistul Vieţii Vâlcii deplînge lipsa ziariştilor specializaţi în probleme de artă plastică şi îi dă la temelie domnişoarei Olivia Cîrciu, care, zice el, "joacă pur şi simplu în picioare artişti, curatori şi pe cei care şi-au exprimat intenţia de a-i aduce în spaţiul public".
Înţelegem, aşadar, că Olivia Cîrciu nu e specialistă şi, drept urmare, nu are calificarea necesară să se pronunţe în materie, o idee cu care sînt total de acord.
De acord sînt şi cu ideea că dracul nu trebuie să rîdă de porumbe negre şi că domnul Tănăsoaica nu ar trebui să critice amatorismul unora în editoriale scrise cu greşeli flagrante de limba română, pe care le pune moţ, chiar în fraza de atac a editorialului!
Râmnicu Vâlcea este un oraş a cărei istorie veche i s-a şters de pe faţă, scrie domnia sa, repet, chiar la începutul editorialului.
Oraş a cărei istorie este o chiftea tănăsească, atîta timp cît forma corectă este oraş a cărui istorie, şi unii, mai mofturoşi decît mine, ar refuza să citească un text care începe cu o greşeală flagrantă de limbă, dar le cere imperios ziariştilor să se specializeze în ceva.
Făcînd eu mai puţine mofturi, am citit tot editorialul şi, mai spre sfîrşit, am dat peste o altă formulare, cu care iar sînt de acord:
"Spun că viaţa ziaristului care le ştie pe toate a apus", după cum zice domnul Tănăsoaica.
Repet, de acord, dar cu observaţia că viaţa ziaristul care scrie corect româneşte încă nu a apus.
Notă
Ca să înţeleagă şi dl Tănăsoaica de unde am scos eu chestia cu oraş a cărui istorie, o să explic pe scurt cum se face acordul în acest caz.
Avem aşadar două substantive de genuri diferite: oraş, care la singular merge după formele de masculin, şi istorie, care este feminin, legate prin pronumele relativ care.
Problema este la acest pronume, care, în cursul declinării, la genitiv este compus din articolul al/a/ai/ale (care se acordă în gen şi număr cu al doilea substantiv) şi cărui/cărei/căror (care se acordă în gen şi număr cu primul substantiv).
[Oraşul(masculin singular) a(feminin singular) cărui (masculin singular) istorie(feminin singular)]
Pe acest principiu, vom zice: Oraşul al cărui primar, Oraşul a cărui istorie,Oraşul ai cărui locuitori, Oraşul ale cărui străzi.
Recunosc, construcţia cu acest acord în cruciş este complicată, nu e la îndemîna oricui, după cum se vede, dar ea poate fi uşor evitată: în loc de Râmnicu Vâlcea este un oraş a cărei istorie veche i s-a şters de pe faţă, editorialistul putea, pur şi simplu, să spună că istoria veche s-a şters de pe faţa oraşului Rîmnicu Vîlcea.
Ca să zic aşa, chestie de specializare în limba română.
Recomanda articolulE de mirare că unii politicieni şi unii ziarişti folosesc verbul a decapita pentru a descrie ceea ce i s-a întîmplat lui Mircea Geoană. A...
Sincer, nu mă aşteptat ca ziarul să-mi dedice un editorial, pe care îmi permit să-l reproduc integral, pentru aceia dintre dumneavoastră care...
Prin grija domnişoarei Mihaela Beleţ, prefectul Vîlcii ajunge din nou pe prima pagină a ziarului lui Tănăsoaica, erou negativ al unei ştiri...
Să nu vă aşteptaţi la dovezi manifeste. N-o să-l vedeţi pe directorul Vieţii Vîlcii umblînd cu ochii bulbucaţi, cu părul vîlvoi,...
Directorul Vieţii Vîlcii publică astăzi un editorial pe care cu mare greutate poţi să-l înţelegi, dacă nu eşti din Rîmnicu Vîlcea, dacă...
Prin grija domnişoarei Mihaela Beleţ, prefectul Vîlcii ajunge din nou pe prima pagină a ziarului lui Tănăsoaica, erou negativ al unei ştiri...
Viaţa Vîlcii nu vrea cu nici un chip să-şi anunţe cititorii că Roibu nu mai este preşedinte al Consiliului de Administraţie de la OLTCHIM....
Petre Tănăsoaica are dreptate, cînd susţine că şi ziaristul trebuie să se specializeze în ceva. Dintr-un interes oarecum personal,...
Cotidianul Viaţa Vâlcii publică o ştire aiuritoare, cu titlul Un prefect sub media pe ţară, în care domnişoara Beleţ ne face cunoscut că...
petre tanasoaica spune:
Mi-am insusit, domnule Margarit, observatia dumneavoastrea - pana la urma exagerat de intinsa, transformata, iata, intr-un articol, asa incat mesajul editorialului scris de subsemnatul cade in derizoriu. Adica, vreti sa spuneti, ca un analfabet isi permite sa traga de meneca pe cineva care, chiar daca ar gresi in ce scrie, pentru ca scrie corect gramatical are dreptul sa o faca. Imi insusesc observatia pentru ca greseala, comisa negru pe alb, mi-a produs mai intai mie suferinta,iar eu nu pot sa aduc nicio dovada ca nu ar fi cum spuneti, ca as sti sa scriu gramatical corect, dar mi-a jucat pixul festa. Va pot spune un singur lucru despre scaparea asta: articolul a fost transmis prin telefon, iar o domnisoara, profesor de limba si literatura romana, l-a vizat. A mai scapat in piata si alte greseli, cum ar fi un fragment de text, dintr-o poezie a lui Eminescu, dictat la fel prin telefon si in care domnisoara a gasit de cuviinta ca "manca-le-ar inima cainii" se scrie "mancale-ar inima cainii, iar patronul dumneavostra a facut un capat de tara din asta la televizor. Nici atunci nu m-am putut apara. Ce ramane de facut, pentru ca nu cred ca va puteti inchipui ca sunt in stare sa comit enormitati gramaticale de genul celor despre care vorbiti? O trimitem acasa pe domnisoara profesoara! E ok? Cine o trimite, insa, acasa pe ziarista despre care am scris? Textul, dictat de subsemnatul redactiei, este mai mult decat elegant, iar dumneavoastra titrati, ca un fel de incurajare la adresa ziaristei, ca este unul cu chiftele artistice!Subliminal, dumneavoastra vizati,astfel, o nedreptate facuta unor oamaeni prin fata carora, nici eu si nici dumneavoastra, n-am putea trece fara respect. Admit si ideea ca as avea probleme cu gramatica si va spun atat: multumesc lui Dumnezeu ca n-am probleme de caracter!
Vasilica Diva i-a raspuns lui petre tanasoaica
• Un student e specialist in Belle-Arte ?
Domnule Tanaoaica, spuneti ca a trecut vremea ziaristilor priceputi la toate cele. Iar ca sa scrii despre o manifestare de arte plastice iti trebuie studii de specialitate. Sa intelegem ca dv. aveti asemenea inalte studii daca ati preluat cronica lui Pavel Susara din Romania literara ? Ne puteti spune cand si unde ati terminat asemenea studii de arte plastice ? Pe aici, prin urbea maestrului Dican, umbla vorba ca dv. sunteti inca student la o facultate de muzeologie si istoria artei din Timisoara, inca nu ati absolvit aceasta facultate inceputa la varsta intelepciunii, de peste 50 si ceva de ani ! Prof. Horia Hatieganu, prietenul dv. comun si al domnului Manolescu, directorul revistei care v-a uns cronicar plastic, este bulversat rau, caci vrea sa reclame ca dv., un racan de student din anul II, nu va dati doar aere de cronicar plastic, de specialist deci in istoria si critica artei, ci chiar practicati aceasta meserie, fara a avea dreptul moral si intelectual sa o faceti. Faptul ca v-ati lasat chiar si barba, ca artistii plastici, sa insemne ca aveti deja pregatirea de specialitate necesara de a emite opinii, critici si laude despre o expozitie de arta plastica sau despre un sculptor sau pictor ? Chiar daca nu ati ajuns cu studiul istoriei artei la arta contemporana ? Apoi, sa intelegem ca pentru a-l injura pe scriitorul (valcean si el) Dinu Sararu e suficient un ordin de la inamicul sau N.Manolescu, fara sa mai ai nevoie de studii temeinice, universitare, eventual si doctorale de limba si literatura romana ? Pai, dv. aveti toate drepturile, iar ceilalti gazetari niciunele ?