ADIO ŞI LA REVEDERE, DOMNULE NICOLESCU !

De Gheorghe Smeoreanu (2009-10-18 00:00:00)

Măreşte imaginea

Ştiu că sună ca naiba titlul acesta, însă mie mi se pare că exprimă ceea ce simt acum. Vreau să vă transmit, domnule preşedinte al PSD Argeş, că îmi iau adio de la dumneavoastră, în sensul că nu mai doresc nici să ne întâlnim pentru un eventual interviu, nici să vă sun pentru a schimba câteva cuvinte, nici să mai aud de cel care sunteţi, nici să mai auziţi de cel care sunt. Aşadar, adio ! Vă spun însă şi la revedere, fiindcă după 6 decembrie îmi doresc să vă revăd, pentru a relua cu domnia voastră colaborarea pentru ziarul meu şi pentru postul de televiziune pe care îl conduc, conştient de faptul că în judeţul Argeş nu doar că nu există un om politic mai echilibrat şi mai profund decât dumneavoastră, dar nici nu mai pot întâlni printre politicienii din această zonă un om - fără alte determinaţii - care să vă egaleze. Nu degeaba am scris despre domnia voastră o carte intitulată "Argeşul şi omul său". Nu degeaba...

Să vă spun acum, pe scurt, de ce îmi iau adio, de ce nu vreau nici măcar să vă văd sau să vă aud. Vreau acest lucru fiindcă mi se pare că, pentru prima oară de când vă cunosc, acţionaţi într-o direcţie greşită şi vă aflaţi de partea rea a situaţiei. Mai întâi, v-aş reproşa că nu aţi făcut pasul înapoi atunci când PSD a intrat la guvernare alături de PDL, oamenii partidului prestând în faţa lui Traian Băsescu jurământul, practic, un jurământ de vasalitate. Nu doar că nu aţi facut pasul înapoi în faţa unui asemenea compromis monstruos, ci aţi facut un pas înainte, devenind un apropiat al dlui Mircea Geoană, stându-i acestuia de-a dreapta, atunci când ar fi trebuit să-l fi ţinut la distanţă. Să fie acesta o obligaţie pe care v-o incumba loialitatea faţă de partid ? Nici vorbă. Sunt şi alţii care au preferat să nu fie în prim-plan în această perioadă, înţelegând că tandemul Hrebenciuc - Vanghelie îl manipulează pe Mircea Geoană, punând marele PSD la remorca PDL şi, incredibil până la urmă, la remorca PNL.

Ce mai reprezintă PSD acum, după aceste nefericite aventuri ? Nimic altceva decât un partid ofensat, derutat, a cărui unică raţiune de a exista pare a fi aceea de a-l aduce pe palidul Geoană la Cotroceni, cu orice preţ, fie el doctrinar sau uman, istoric sau moral. După cum ştiţi, nu l-am simpatizat niciodată pe Traian Băsescu, dar sunt sigur că Traian Băsescu nu şi-ar fi pus niciodată partidul sub un guvern Mircea Geoană. Nu l-am iubit pe Băsescu, însă am convingerea că, dacă ar fi fost din partidul său, acesta i-ar fi strivit de mult pe Şobolanul Rozaliu şi pe Almanahe, ca pe nişte gângănii ce sunt. Nu mi-aş fi închipuit vreodată să îmi doresc să câştige Traian Băsescu alegerile, dar nici nu mi-aş fi închipuit că PSD îşi caută premieri prin Forumul Democratic German, pe la Sibiu, printre saşii care l-au sprijinit pe inamicul său. De ce ? Doar pentru că Geoană nu a avut, nu are şi nici nu va avea vreodată scorul partidului, poate partidul să ajungă, din nenorocire, să aibă scorul lui Geoană...

Aţi considerat, domnule preşedinte, că nu mai aveţi timp să aşteptaţi, că dacă Geoană vă bagă în seamă, altcineva nu vă va mai acorda nicio şansă ? Şi dacă ar fi fost aşa, nu trebuia să intraţi în acest joc, cu atât mai mult cu cât nici nu contează dacă Geoană câştigă ori nu alegerile. Dacă le câştigă, guvernarea va fi a lui Hrebenciuc altoit cu Patriciu, iar dacă le pierde, PSD va fi considerat un partid care întindea cuvorul pe care păşeau klauşii libelaroizi, un partid măritat din interes şi abandonat ca orice cocotă. Vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat dacă nu voiau băieţii să guverneze până acum două săptămâni ? Haideţi să nu ma uit prea departe şi să mă refer numai la noi doi. Domnia voastră aţi fi fost socotit un titan intrat in istorie din timpul vieţii, iar eu nu aş fi acceptat niciodată să mă îndoiesc de PSD. Aşa însă, mă bucur că nu am de ales între Oprescu, Geoană şi Antonescu, fiindcă m-ar fi lovit fandacsia. Unul ca mine, care l-a susţinut pe Adrian Năstase, n-ar fi acceptat niciodată să meargă pe mâna vreunuia dintre cei trei. Nu l-aţi vrut pe Năstase ? Atunci, îl vreau eu pe opusul său ca stil dar egalul său ca personalitate. Îl vreau eu pe Băsescu !

Nu contează însă ce vreau eu. Contează doar că PSD şi-a pierdut pentru totdeauna onoarea, iar domnia voastră aţi procedat, cu deosebirile de rigoare, ca Ion Antonescu: din loialitate, nu aţi pus mai presus ideea de social-democraţie, din dorinţa de a vă respecta cuvântul, aţi lucrat împotriva soldaţilor dumneavoastră credincioşi.

Adio, domnule preşedinte ! Îmi este dor de dumneavoastră, de omul care aţi fost şi care, cu certitudine, veţi redeveni după alegeri. Indiferent de rezultat. Fiindcă Geoană preşedinte de ţară v-ar dezamăgi o dată în plus, iar luzerul Geoană va da vina inclusiv pe dumneavoastră, trezindu-vă la realitate. Nici nu ştiu ce să vă doresc, să câştige ori nu Mircea Geoană...Oricum, tot rău vă veţi simţi.

În ce mă priveşte, îmi doresc să câştige Băsescu. Îl simt cel puţin incapabil de a sta în genunchi, de a-şi pune oamenii să-i lingă mâna cine ştie cărui neavenit. Mi-aş fi dorit un preşedinte care să reprezinte şi oamenii de felul meu, mai filosofi, mai artişti, mai sofisticaţi. În lipsa lui, mă mulţumesc cu Băsescu, din raţiuni care ţin de demnitate.

În fine, sper că nu credeţi vreo clipă că dau doi lei pe schimonoselile lui Geoană din aceste zile, pe majorităţile lui paralele, pe declaraţiile lui în falset, pe figura de copil orfan pe care o face când merge de mână cu Crin Antonescu. Evident că nu ţine...

Adio,încă o dată şi pentru modul în care plimbaţi mortul viu Johannis prin faţa naţiunii neştiutoare ! Adio...Totuşi, adaug un la revedere mai apăsat decât acest adio. Ca odinioară, vă voi căuta, cu atât mai grabnic cu cât veţi fi într-o mai mare dificultate. Ceea ce, de data aceasta, vă doresc sincer, măcar pentru a vă revedea curând. Adică pe 7 decembrie. La revedere.

Numărul 1 din seria nouă a Criteriilor (tipărite) se află deja în reţea, numărul 2 urmând să apară marţi, 20 octombrie.