VOTUL VINE MÂNCÂND

De Andreea Badescu, studentă la jurnalism (2009-05-11 00:00:00)

Măreşte imaginea

După o lungă perioadă de guvernare ce a constat într-o combinaţie nefericită de critici politice intempestive, de invective aruncate de-o parte şi de alta, de un şir infinit de ordonanţe de urgenţă şi de o serie nelimitată de legi modificate şi răsmodificate , neoficial, de câteva săptămâni bune, se derulează cu spor campania pentru alegerile prezidenţiale.

Aruncându-mi privirea asupra modului în care se desfășoară campania oamenilor politici ce-și doresc un loc sus-pus in ierarhia socială, pot afirma cu tărie că în Romania chiar nu există criză financiară.

Preşedintia României este râvnită de liderii politici la fel cum un copil îşi doreşte cu orice preţ jucăria cea mai mare din vitrina unui magazin.

Traian Băsescu, Mircea Geoana, Crin Antonescu, cu toţii au avut grijă să ţină cont de gusturile muzicale ale alegătorilor, îmbinând promisiunile cu imnurile partidelor, precum şi cu diverse melodii de actualitate.

Îmbrăţişări cu simpatizanţii, sărutări pe obraz, strângeri de mână, zâmbete aruncate unuia sau altuia, şedinţe foto prelungite, aş putea jura că fac parte din scenariul unui film siropos, dar nu, nu este asa, de fapt toate sunt ingredientele care garantează succesul electoral. Dacă mai adăugăm și puțină carismă, cu siguranță nu avem cum să dăm greș. „Scopul scuză mijloacele”, dragii mei, cum bine zicea Machiavelli.

Intr-o Românie a anului 2009, conchid prin a spune ca cetăţeanul votează atmosfera creată de diverşii politicieni, făcând abstracţie de teoriile, ideile politice ale acestora.

Simt că ţara este invăluită de o orbire generală. Nu mai contează atât de mult programul politic, orientările partidului, pregătirea candidaților pentru o funcție care se vrea a fi de o mare importanță într-un stat democratic, nu mai contează decât să te distrezi in campania electorală, să beneficiezi de larga paletă de gratuităţi: mâncare (românul e recunoscut a fi gurmand) , materiale inscripţionate cu sloganul partidului, concerte în aer liber şi diverse premii în care se ascund pliante cu îndemnuri de vot.

E dificil pentru coordonatorii de campanie să elimine populismul, să pună în prim-plan competenţa, e dificil deorece profesionalismul nu vinde în România, nimeni nu mai crede în miracole.

Într-un final, îmi permit să îl citez pe minunatul Neagu Djuvara: „ Răul mi se pare atât de adânc şi de generalizat încât nu ştiu dacă generaţia celor care acum sunt tineri îl va mai putea stârpi. Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite. Poate doar generaţiile următoare să reuşească a regăsi echilibrul, dacă ar şti, cu hotărâre, să impună cultul cinstei, al respectului pentru cuvântul dat şi pentru semeni.”