Un articol cu talpa la genunchiul prefectului

De Mircea Mărgărit (2009-03-08 00:00:00)

Măreşte imagineaCitesc in Curierul zilei un articol semnat Elena Mitalcov Manta: Noul prefect, bănuit că ar fi adventist. Nu e un articol, de fapt, este o mizerie care într-o lume normală nu ar avea ce să caute într-un ziar care se respectă. Sau poate Curierul zilei nu se respectă, cine ştie? Aşadar, Elena Mitalcov observă că, la rostirea jurămîntului, Marcel Proca a pus mîna nu pe biblie, ci pe o altă carte. Cam la asta se rezumă temeiul ştirii, pentru că, mai departe, autoarea - ajunsă din secretara Marianei Baraţă redactor la politic - trece pe lungimea de undă Radio Şanţ şi ne prezintă "ideile" care s-au comentat în mai multe medii. Cică unii se jură că Proca a jurat pe o mapă a PSD care ar fi cartea lui de căpătîi. Alţii, în alte medii, susţin că au văzut ei şi ştiu ei că Proca l-a îngropat pe socru-său după un ceremonial diferit de acela obişnuit la creştinii ortodocşi şi de aici concluzia că e adventist.

Ori din prostie, ori din rea-intenţie

Aşadar, prefectul e bănuit că ar fi adventist. Alegerea nefericită a verbului a bănui, folosit în general în cazul infractorilor nedovediţi încă şi avînd ca sinonim pe suspectat, induce ideea că a fi adventist este o infracţiune sau măcar un lucru ruşinos, ca o boală venerică, pe care Proca l-a ascuns, dar uite că ei, ziariştii, l-au scos la lumină prin mijloace specifice meseriei. Ideea asta - că a fi adventist e de ocară - este susţinută în text de o altă alegere lexicală nefericită. Realitatea este însă cu totul alta, oftează uşurată autoarea, ştergîndu-şi transpiraţia de pe frunte. Adică de, dacă realitatea era aia de la începutul articolului, era de belea! Bine însă că e alta şi, ce uşurare, Proca nu e adventist! Nu lipseşte din text declaraţia prefectului, care explică de ce nu a jurat pe biblie (subalternii domniei sale uitaseră să procure una pentru împrejurare), aşa că a jurat pe Constituţie şi mai spune şi că nu, bă, nu sînt adventist, sînt creştin-ortodox 100%. (P-asta de la urmă nu o mai înţeleg nici eu totuşi: cum dracu, poţi să fii creştin-ortodox 80% şi de rest catolic, musulman sau mozaic?)

Elena Mitalcov, bănuită că ar fi redactor

Am citit, de fapt, o non-ştire care ar putea să constituie un model în domeniu. Algoritmul este următorul: redactorul se duce la documentare şi îl vede pe prefect că se scarpină în cur. Buuuun! L-am prins! Buf, titlu: Prefectul, bănuit că e homosexual! Apoi, comentezi "ideea" în diverse medii şi pe urmă te duci la prefect şi îi iei o declaraţie în care omul arată că nu se scărpina în cur, îşi aranja doar chiloţii care, într-adevăr, îi intraseră între buci. Aşadar, începi al doilea paragraf al non-ştirii cu Realitatea este însă cu totul alta. Şi uite aşa mai scrii o ştire. Iar cei care nu au răbdare, ca mine, să citească tot articolul şi văd doar titlul rămîn cu ideea că prefectul e adventist homosexual. Frumos, nu?

Beţi morţi

Să tragi concluzii cînd ai la dispoziţie prea puţine dovezi este o ocupaţie periculoasă. Să pui pe hîrtie concluziile şi să le publici e o ocupaţie şi mai periculoasă. O să închei citînd un exemplu peste care am dat în alt ziar local. Reportînd despre o bătaie la Curtea de Argeş, reporteriţa trage următoarea concluzie: se pare că indivizii - adică ăia care se bătuseră - erau beţi, deoarece incidentul a avut loc în faţa unui bar. Întrebare: ce concluzie ar fi tras autoarea dacă incidentul ar fi avut loc în faţa cimitirului? Şi eu am zis la fel. Se pare însă că realitatea e cu totul alta...